Pastele mai important ca Anul Nou!
Cel putin in satul meu de bastina din nordul Basarabiei Pastele este probabil cea mai apreciata sarbatoare. Ori eu zic asta pentru ca asa am simtit. Cea mai importanta sarbatoare pentru mine este Pastele. Nu am fost niciodata un bun credincios. Daca m-as duce la biserica as avea multe de povestit la spovedanie, ca am vorbit urat, ca nu am tinut post, ca nu ma duc la biserica. Iar daca tot nu ma duc, nu am ce povesti. Cand eram mic mergeam insa. Iar biserica din sat se deosebea de cea de la oras.
In sat ma stiam cu toti si toti ma stiau. Tot in sat, inainte de Paste mergi pe ulita si in stanga miroase a paine coapta, in dreapta a cozonac, la doua case distanta carnea de miel scos din cuptor iti innebuneste stomacul. In sat mai si postesti, desi eu nefiind un bun credincios nu prea fac asta. Totusi, sa nu va mint, in ziua dinaintea Pastelui imi tin pofta in frau. Tot in ziua dinaintea Pastelui faceam curat, iar curatenia din curte, din casa imi trecea si in suflet. Deci, nu mancam carne, ma feream de tot ce este de post si reuseam sa ma curat. Pentru ca daca nu stiati sunt un om bun, de treaba cum s-ar spune la mine in sat. Iar o zi de purificatie imi cam ajunge.
Ce face orasul? Orasul imi modifica valorile, imi schimba viziunea asupra vietii. Ce este bine si ce este rau? Sa fii cuminte este bine? Sa nu raspunzi rautatilor este bine? Sa nu fii rau pentru ca nu vrei sa cobori la nivelul altora este bine? Uneori zici “este bine”, dar imediat cineva de langa iti arunca in fata “taci din gura si lasa-ma sa spun ce aveam de spus”, tu i-o retezi scurt: “nu te las, asculta-ma tu pe mine!”
Pe cand in satul meu din nordul Basarabiei seara aceasta este magnifica. Dupa aceasta seara curata, linistita de primavara urmeaza o dimineata cristalina ca in povesti cu zane bune. La 6-7 dimineata sunt trezit de un zgomot zorit din bucatarie. Este mama care pregateste masa. Mancam din bucatele sfintite in ajun la biserica. Iar acestea ni se par gustoase, ni se par atinse de acea liniste care cuprinde totul in jur. Pe urma mama se duce sa se culce. A obosit si ieri, si alaltaieri cu pregatirile. Noi ramanem la masa. Urmeaza sa spargem ouale. Cine este cel mai norocos si va alege cel mai tare ou? Un simplu si nevinovat joc imi lipseste enorm acum. Sunt la vreo 600 kilometri distanta de adevaratul Paste. Christos a inviat, dragii mei!
April 19th, 2009 at 14:39
Vitalie,Paște Fericit,așa se spune acum de sărbători desi doar animalele pasc(iarbă).
Hristos a Înviat!!!
April 19th, 2009 at 15:59
Ionut, asteptam ca cineva sa zica: “Cu adevarat a inviat!”
, astept inca!
April 19th, 2009 at 16:26
Scuză-mă Vitalie,m-am grăbit să scriu repede si am trecut cu vederea faptul că tu ai urat primul la finalul articolului. Dar pot să-ti răspund si așa:
Adevărat a inviat!
April 19th, 2009 at 17:51
Hristos a inviat, stimate domn.
Iti doresc liniste sufleteasca si dragostea celor din jur.
Cu adevarat a inviat in Basarabia Hristos prin marea de tineri curajosi.
April 19th, 2009 at 20:37
Domnu’ Cernei, Christos a inviat. Cuvintele dumneavoastra inseamna mult pentru mine.
Ionut, ce suparare intr-o asemenea zi? Niciuna.
April 19th, 2009 at 22:24
Buna Vitalie.
… cu adevărat a înviat …
Îmi pare rău pt tine și te înțeleg perfect, eu sunt la 1600 km de casă.
Mie îmi lipsește și ”lijanca” bunicii, mare aproape cât o odaie, pe care toți nepoții, suntem foarte mulți, facem jocul de care zici. Suspin și-mi amintesc clipele frumoase.
Paște Fericit tuturor care nu sunt încă în sânul familiei.
April 19th, 2009 at 22:40
Vitalie,eu trăiesc in Germania iar aici paștele a fost săptămana trecută(cel catolic și protestant.) Am avut norocul să fiu liber câteva zile si să-l prind și pe cel ortodox(fiind ortodox.) Dacă eram acasă la București(in cartierul Militari)trăiam altfel sentimentul de sărbătoare,dar aici fiind departe și singur este mai greu. Nicăieri nu-i ca acasă. Azi desi este sărbătoare pot spune că nici nu am simtit asta aici pentru că cei din jur(nemtii si turcii)nu sărbătoresc iar mintea mea m-ai uită că este paștele ortodox.
April 19th, 2009 at 23:26
Am avut ocazia sa vad cum e Pastele si in partea catolica si in ortodoxa dincolo de Moldova. La o diferenta de 1 saptamana , asteptam cu nerabdare Pastele ortodox, pentru ca nu sunt foarte multe traditii la catolici.
Si-am fost putin dezamagita de cum se serbatoreste aici.
Mi-am zis ca mai frumos Paste ca in Basarabia nu gasesti. Iar daca mergi la bunei in sat, bucuria e dubla.
April 20th, 2009 at 00:10
Cred ca cu acest post am atins anumite corzi. Desi nu a fost clar, a fost sincer. Ce n-as fi dat ca astazi si ieri sa fiu in nordul Republicii Moldova, sa afum carne cu tata, sa beau un pahar de bere cu fratii mei si sa mai vorbesc cu mama… Trist, dar Pastele a trecut, maine este o noua zi, iar noi ne mai indepartam cu inca o zi de ceea ce am fost odata.
April 20th, 2009 at 00:40
Hristos a inviat! Multi ani tuturor!
April 20th, 2009 at 02:13
Adevarat a Inviat!…maine, adica deja azi e a Doua zi dupa Pashti, care tot se sarbatoreste; ce-i drept imi dau seama ca nu si in tarile straine, dar…macar in suflet ar trebui…si, ca sa ma alatur si eu celor “iesiti” din Moldova, sint la vreo 3000 km de acasa. Asha ne-am imprashtiat toti…uneori ma gindesc ca tot pamintul va fi o Moldova mare…si totusi vrem toti acasa…
April 20th, 2009 at 09:01
Multumesc pentru articolul acesta sincer..si pe mine ma despart cam 2000de km.
mi-a placut diferenta dintre sat oras etc.
April 21st, 2009 at 10:32
cu Adevarat a Inviat!
da, Vitalie, ai atins niste corzi, si inca niste corzi tare sensibile..
…una din cele mai bune postari ale tale!