COJOCARI Vitalie

Era dimineata, iar eu in autobuz spre serviciu. Tocmai imi trimisesem gandul sa urmareasca niste probleme de-ale mele, sa rezolve una-doua dileme. Absorbit, nu mai privesc pe geam. Totusi, cu ochiul creierului vad in jur ca oamenii se agita:

- Ce se intampla? Se bat politistii cu tiganii?

- Lasa, vedem noi diseara la televizor, raspunde o doamna cu palarie verde, ciudata.

O adunatura de politisti si tigani, doar atat am putut distinge cand mi-am aruncat ochii pe geam. Si cum femeia cu palaria verde si-a exprimat optiunea de a vedea ce s-a intamplat la televizor, am coborat. Am facut cale intoarsa spre ceata de tigani si cohorta de politisti. Am ajuns exact in momentul in care scandalul era pana la cer. In secunda doi am scos telefonul si filmam deja. Tigancile vociferau si strigau de parca erau taiate, iar barbatii lor se impingeau cu politistii. Cam asta veti vedea in imaginile de mai jos.

Eu nu va spun decat ca munca de jurnalist m-a schimbat mult. Oriunde as merge, oriunde as sta, sunt inconjurat de posibile subiecte, de stiri pe care as putea sa le fac. Orice ma intereseaza si fiecare om ascunde o experienta unica ce poate fi transformata in material jurnalistic. Uneori cred ca nu este decat un defect profesional, alteori consider ca am doar un instinct pe care mi l-am format de-a lungul timpului.