Moldovenii. Frica
Pornesc de la ideea ca orice popor isi merita cu prisosinta liderii. Eu vreau sa merg mai departe si sa spun ca moldovenii isi merita si soarta. Soarta de a fi saraci, soarta de a fi slugi prost platite in Europa, soarta de a naste copii care vor fi saraci si slugi prost platite in Europa. Caci asta ne este viitorul. Daca desigur nu facem ceva.
Moldovenii au nevoie de o schimbare. Da-o dracului de politica, nu vorbesc aici despre ea. Am in vedere o schimbare de mentalitate. Dar cine sunt moldovenii? Sunt poporul, omenii dintre Prut si Nistru, moldovenii din Transnistria sunt o alta ciorba. Ca vorbesc rusa, ca vorbesc ucraineana, romana nu conteaza. Toti sunt moldoveni. Plecati din tara, iesiti dintre hotarele celor doua rauri, moldovenii dispar. Incep sa vorbeasca o alta limba, o asimileaza destul de lejer mai ales copiii, isi schimba portul si se risipesc in multime. Nu-i mai deosebesti. Reusesti sa-i identifici doar la o petrecere. Pentru ca moldovenii sunt moldoveni la nunta, botez, zile de nastere. Numai cand petrecem suntem un neam unit. Chiuim la fel, fie in rusa sau romana; bem la fel: vin sau vodka; devenim la fel de melancoolici, nostalgici sau zurbagii dupa caz si foarte important, punem pe masa multa, multa mancare - caci asa e la noi, suntem saraci, dar avem mese bogate. Suntem moldoveni.
In rest suntem individualisti fricosi. Sa nu ma intelegeti gresit. Nu spun ca nu ne-ar pasa de aproapele nostru. In multe cazuri suntem chiar saritori la nevoie si ajutam cu ce avem. Individulisti fricosi suntem in relatia cu statul sau cu orice autoritate birocratica. Uite aici devenim ca niste mielusei dusi la abator, nici nu strigam macar. Imi povestea cineva despre un caz intamplat in fata Directiei Cetatenie din Bucuresti. Se adunasera moldovenii, vreo 70 si stateau la coada. Era zapuseala, lumea nu stia daca reuseste sa intre astazi sau nu, erau tinuti ca animalele la intrare, nimeni nu le spunea nimic. Atunci un parlit de paznic a iesit sa faca ordine in multime. “Ia, faceti loc, sa vad aici un loc de trecere. Stati lipit de perete”, spuse autoritar omul in uniforma. Hotarati sa-i intre in gratii, toti oamenii s-au lipit ca mustele de pereti inghiontindu-se intre ei: “Nu l-ati auzit pe domnu’? La perete”.
Si ma apuca o deznadejde in aceste momente, si ma ia un tremur de furie. Domnu’ sa-si bata un cui in cap, i-as fi raspuns eu oricui daca eram acolo. Pentru ca stau aici ca un caine si nu stiu daca intru, nimeni nu-mi spune nimic. Exista n posibilitati de a rezolva aceasta imbulzeala - un aparat de bonuri pe care scrie la ce ora vii, la ce birou si gata.
Moldovenii nu stiu sa-si ceara drepturile. Moldovenii sunt individulisti in relatia cu statul. Li se pare ca daca isi cer drepturile legitime vor fi penalizati. Si astfel accept orice mumulica sa-l apostrofeze. Frica fata de stat ne omoara. Asta trebuie sa schimbam in primul rand. Statul este o sluga a noastra, pe care o platim din banii nostri.
va urma
June 24th, 2009 at 11:19
Mi se pare irelevanta chestia de la Buc daca tot nu vorbesti de politic.
De ce nu vorbesti mai bine de protestele din aprilie? De ce nu vorbesti de indiferenta moldovenilor pt moldoveni?
Unde e acel”Nu spun ca nu ne-ar pasa de aproapele nostru” ?
June 24th, 2009 at 15:06
Cere de la un moldovean paine, cere niscaiva bani pentru un bilet, cere apa, cere mancare si este mare probabilitatea sa primesti, dar nu-i cere sa participe la REVOLUTIE s-ar putea sa te scuipe. Din cauza fricii fata de stat, autoritati moldovenii nu se prea arunca in proteste. Despre asta este si postul. Ceea ce s-a intamplat in 1989 a fost o exceptie care, cum zic sofistii, confirma regula.
June 24th, 2009 at 23:04
Mda, absenta spiritului civic la moldoveni e proviciala, cauzata de ignoranta. Cand intri in metro,dimineata,francezii, italienii,intr-un cuvant occidentalii stau inghesuiti, dar cu cartile, ziarele in mana. Ai impresia ca esti intr-o biblioteca. La noi oamenii lasa tot in grija statului, de aia triaesc intr-o saracie lucie, nu-si cunosc si nu-si revendica drepturile, nu-si valorifica timpul, se complac in ignoranta si prostie.
Vara trecuta am stat 12 ore’nvama moldoveneasca pentru ca autobuzul in care calatoream transporta contrabanda de tigari. Din toti calatorii, eu cu sotul meu am facut gura si am sarit pe soferi, cerandu-ne drepturile, restul moldovenilor s-au resemnat cu discomfortul creat,orele petrecute in vama pe timp de noapte, banii pieduti. O femeie, pasagera si ea in acelasi autobuz m-a apostrofat chiar cica sa-l las in pace pe sofer,ca e obosit sarmanul. De
ce ma revolt atata ca orimum nu voi rezolva nimic, si ca ei au de patimit din cauza noastra, a celor care-si revendica drepturile. Patronul rutei era de negasit.
Soferii au luat apa in gura, vamesul chiar le-a gasit si o justificare pentru delictul comis , ca cica trebuie sa manance si ei si sa-si intretina familiile.In cele din urma am fost lasati balta in vama de la Iasi, desi a existat o tentiva de blocare a autocarului, moldovenii s-au imprastiat ca sobolanii de pe un vas scufundat, renuntand si la banii pe care i-au achitat pentru calatorie. Lamentabil!
June 25th, 2009 at 00:29
Doina, cazul tau este demonstratia clasica a fricii moldovenilor. Multumesc ca ni l-ai adus in atentie. De multe, multe ori am fost in situatia ta. De fiecare data am fost apostrofat cand mi-am cerut drepturile, dar am invatat sa-i pun la punct pe “mielusei”. Daca vor sa fie fraieriti nu vreau sa fiu si eu. Nu-i asa?