Păcat de Roşia Montană - o zonă frumoasă pe cale de dispariţie(poze)
Ce ţin în mână este o piatră, pe care dacă o tratezi cu cianură iese 0,001 grame de aur. De altfel, dintr-o tonă de materie brută abia de iese un gram de aur. Vi se pare mult, puţin? Păi, să ştiţi, această zonă este cea mai bogată în aur din Europa. Problema este că locurile sunt şi o perlă de frumuseţe virgină.
Nucile pe care le-am găsit prin munţi erau mici, foarte tari, şi aveau un gust ciudat. Oare conţineau aur? Apropo, lacul pe care îl vedeţi este unul sterp; frumos, dar sterp.
Priviţi cum rugineşte încetul cu încetul muntele. Sâmbăta trecută, muntele era de o culoare roşie galbenă, astăzi trebuie să fi nins şi totul o fi alb pe la Roşia Montană. Poza doi este un început de carieră. Aici se aduna piatra, se prelucra şi se scotea aur. În poza trei vedeţi o casă frumoasă, dar semiprăbuşită. Pentru că nu se mai scoate aur, minele sunt închise, oamenii au plecat lăsând jale în urmă. Păcat de munţi, aici ar putea fi dezvoltat turismul, doar că se scuipă pe o astfel de posibilitate. Oamenii ar vrea, autorităţile locale îi încurcă.
Oraşul pare unul medieval, cu ulicioare înguste, cu ferestre mici şi cu obloane trase. Păcat că se distruge. Apropo, în zona au scos aur până şi romanii. Cică anume pentru Roşia Montană au cucerit ei Dacia. Vedeţi nişte pietre cu inscripţii latine. În poza trei aveţi o galerie subterană - aşa arată o mină din perioada romană.
Domnul din imagine a fost ghidul nostru, desigur, ar fi preferat să sfredelească acum munţii, doar este miner. În poza trei vedeţi cum arată o carieră de aur părăsită. Am trecut pe lângă aceasta, iar senzaţia este că mergi pe Lună, mult praf, pietre, părăseală. Oare aşa va arăta Roşia Montană după reluarea săpăturilor?
Încă nişte poze din care frumuseţea răzbate cu putere. Ah, da şi noi pe un vârf de munte.
M-aş mai întoarce aici. Frumuseţe monumentală. Oare chiar se distruge? În ultima poză vedem şi valea Oltului.
Undeva, pe o pantă de munte, a fost construită o biserică catolică. Sublim. În poza a doua, un lucru şocant: o piatră funerară pe care cineva şi-a trecut numele şi anul naşterii deşi nu a murit. Ce chestie ciudată?! În ultima poză vedeţi… aur. Mai exact este o vână de aur. Este aici de sute de mii de ani şi au rămas foarte puţine. Le-au sfredelit, explodat dacii, romanii, ruşii, germanii, românii… Aurul acesta - o binecuvântare, care de fapt s-a întors ca un blestem împotriva românilor.
October 17th, 2009 at 00:05
E frumoasă zona nimic de zis dar nu prea vad oameni. De fapt vad unul care vrea sa fie miner şi pe tine, cred. Nu e o critica doar că nu reuşesc sa găsesc articole pe care să le consider obiective despre Roşia Montana. Ori sunt prea albe ori prea negre. Intensitatea culorilor ma face suspicios. E o controversa care ne priveste pe toţi şi informaţiile la care am eu acces m-au determinat sa inclin spre exploatare si investiţii straine pentru ca sunt foarte bine argumentate. Fotografiile, dincolo de dimensiunea lor artistica, nu imi spun decat ca trebuie sa se faca ceva pentru Roşia Montana. Indiferent ce.
October 17th, 2009 at 09:45
Vietna, stii, exact la fel am gandit si eu inainte de a vizita Rosia. Nu iti spun ce e bine si ce e rau, daca ai vazut, chiar si in post nu am afirmat ca se distruge, am intrebat doar. Am fost retoric, pentru ca nu vreau sa intru in tagma celor care spun “Nu si gata” scoaterii aurului din munte. Parerea mea, este cam greu sa-ti faci o opinie de la distanta. Daca ai vreodata ocazia, mergi acolo. Vei fi de-a dreptul incantata. Vorbeste cu locatarii, cu toti cei implicati, fa-ti o opinie a ta. Viziteaza cariera, vezi ce face exploatarea din munte… Abia dupa ce am facut toate acestea am ajuns la concluzia: nu merita aurul de acolo toate distrugerile ce vor urma. Nu merita. Dar asta este strict parerea mea pe care nu vreau s-o bag pe gat nimanui. Stii, Rosia Montana este ca o casa super frumoasa din centrul Bucurestiului. Proprietarii ar vrea sa construiasca un bloc cu 10 etaje in locul ei, dar nu li se permite pentru ca este un monument istoric, un loc frumos. Atunci o lasa in paragina, baga tigani, ii mai dau foc din cand in cand. Dupa un an, din casa nu raman decat niste pietre care nu mai pot fi restaurate. O simpla expertiza iti va spune ca aceste pietre nu au nicio valoare si va da verde constructiei, doar, nu-i asa, Bucurestenii au de castigat: in locul hidoseniei pline de aurolaci/oameni ai strazii, au acum un frumos bloc de sticla, curat si cu parcari pe langa el… Asta e smecheria.
October 17th, 2009 at 11:45
Nu cred ca vizitînd Rosia Montana reuşeşti sa-ţi faci o părere obiectivă. Dimpotrivă. Nu ai cu ce sa faci comparaţie si abia abia aici intervine subiectivismul. Poate ar trebui sa vizitezi si o mina de aur care exploateaza in condiţiile propuse Roşiei Montane. Şi atunci abia putem purta discuţia asta in condiţii de obiectivitate. Recunosc ca nu am fost la Roşia Montană, dar asta s-ar putea sa ma transforme in discuţia noastră intr-un personaj mai obiectiv decat tine - urmarind logica propusa de mine.
October 17th, 2009 at 22:37
Vizitând Roşia Montana îţi faci o părere mai bună decât nevizitând Roşia Montana. Înţelegi mai bine lucrurile. Cât despre comparaţia cu alte mine, nu este relevant. De ce ar fi? Fiecare mină cu dilemele ei. Problema nu se pune în comparaţie, problema se pune ca la bătrânul Shakespeare - “A fi sau a nu fi” mineritului. Simplu. Fiecare român ar trebuie să-şi răspundă la întrebare, dar să se grăbească, într-o bună zi va fi târziu.
October 19th, 2009 at 14:50
A fi - e raspunsul meu. Mineritul a existat dintotdeauna acolo iar orice altă alternativa va crea si mai mari probleme în zona. Important pentru noi este sa urmarim ca maniera in care se exploateaza sa fie una corecta. Crezi ca daca vor pleca cei de la Gold C şi se vor construi pensiuni, se va uita ca acolo exista cel mai mare zacamant de aur din Europa?