E adevărat că moldovenii nu se pot acomoda în România?
Mai jos veţi citi ceva ce vreau să supun unei mici dezbateri. Moldoveni, cei care sunteţi în România, români, cei care cunoaşteţi basarabeni stabiliţi în România, dar şi voi, moldovenii care vreţi să veniţi în România, ce părere aveţi despre ceea ce scrie mai jos. Important, textul nu-mi aparţine! L-am pescuit de undeva, probabil unii dintre voi se vor prinde de unde. Nu impun nicio regulă. Am nevoie de părerea voastră. Eu o să mi-o expun pe a mea mai târziu. Mai întâi voi. Chiar e adevărat ce scrie mai jos? Chiar aşa e?
Convingerile pro-romanesti ale studentilor moldoveni din Romania sunt efectul unor strategii politice si psihologice subtile, insa, asa cum afirmam, ineficiente in finalitate, iar asta din cauza ca „strategii” de la Bucuresti nu au reusit nici pina acum sa inteleaga ramificatiile psihologice, sociale, culturale si etnice ale moldovenilor. Discursul de convertire a studentilor spre a-i face sa se autodetermine ca fiind romani e bine sintetizat de catre analistul roman Cristian Ghinea astfel: „Este in primul rind discursul sentimental-istoric: sintem un neam, trebuie sa ne ajutam. De obicei asta se spune in fata unei sali pline de oameni care sint convinsi deja de asta si e un fel de ritual de reconfirmare, de reasigurare ca asa este. Placut auzului, dar inutil in context. Mai e apoi discursul de tip terapie de grup: ce rau ne-a fost si ne este, sintem saraci, comunistii si moldovenistii au dominat tranzitia, coruptia e enorma, saracia colosala. Atit, acest discurs nu face aproape niciodata pasul spre viitor, doar constatam si ne plingem ca e rau. In fine, ultima forma de discurs inutil este si cea mai rafinata: discursul geopolitic.”
Urmaresc de foarte multi ani modul de manifestare al moldovenilor aflati la studii in Romania si ii cunosc pe foarte multi care studiaza in diferite orase romanesti. Indraznesc sa afirm ca acestia nu sunt „integrati si acomodati” patriei ai carei fii pretind a fi, unii, sau doresc autoritatile romanesti sa-i considere astfel fie si din simplu fapt ca in fiecare centru judetean sunt constituiti in filiale ale Asociatiei Studentilor Basarabeni, organizatie, nu-i asa?, bazata pe criterii de origine regionala, din „perspective romanesti” vorbind, dar care, la urma urmei, de ce nu?, poate fi usor comparata si cu Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania. Acest tip de organizare are menire izolationista si de control din partea unor institutii romanesti asupra acestor tineri. Insusi faptul ca, superficial vorbind, prin intermediul acestor organizatii se cer avantaje pentru acesti studenti vorbeste de la sine despre individualizarea lor pe alte criterii in raport cu studentii romani din Romania. Anume aceste organizatii ale studentilor basarabeni au si rolul de multiplicare intensiva a discursului de tip terapie de grup in scopul crearii convingerii ca sunt romani.
In plan real, lucrurile stau cu totul altfel – cei mai multi dintre acesti studenti se izoleaza in grupurile lor, traind in obiceiurile si deprinderile de tot felul cu care au fost obisnuiti acasa, in R. Moldova, fapt care ii transforma intr-un grup distinct de romanii bastinasi. Aceste bariere se amplifica odata cu trecerea anilor, iar cei mai multi dintre ei revin acasa sau identifica o posibilitate de plecare in alte tari europene, motiv care explica esecul romanizarii lor. Exista, fireste, si destule exemple contrare de studenti care se adapteaza oarecum tot specific, insa numarul lor e nesemnificativ. Acestia sunt caracterizati de o vointa si o tenacitate admirabile – dorind sa-si invinga complexele initiale si sa demonstreze ca nu sunt mai prejos decit colegii lor romani, desi se zbat in mai mari lipsuri materiale, se lupta cu inversunare si reusesc sa fie primii la invatatura si sa-i surclaseze pe colegii lor bastinasi, devenind specialisti de elita in domeniile lor, iar eu cunosc personal destule astfel de cazuri.
Esecul permanent al Romaniei in aceasta privinta se datoreaza faptului ca si restul clanurilor politice care i-au succedat lui Iliescu au continuat la fel de dezastruos „opera” acestuia de romanizare a Moldovei. Cea mai stralucita pilda in acest sens o reprezinta faptul ca nici la ora actuala nu exista un puternic partid politic in Moldova de orientare pro-romaneasca serioasa, ci doar o improvizatie lamentabila de genul celui condus de Ghimpu, restul nefiind altceva decit conjunctura. Au fost aruncate sute de milioane de dolari in vint, iar politicienii romani tot n-au inteles cit de productive ar fi fost relatiile bilaterale daca respectau intocmai in spiritul si litera ei Recunoasterea Independentei R. Moldova de catre Romania.
December 9th, 2009 at 01:47
Scris de Contiu!
December 9th, 2009 at 01:47
deshi nu imi este caracteristic, ai observat shi in comentariile mele pe blogul tau, ma vad nevoit -D sa FIU DE ACORD CU INTREG ENUNTZUL. este cea mai reala descriere a ceea ce se intampla. eu insu-mi ma regasesc in aceasta descriere. shi acum vad salile-amfiteatru din ASE impartzite in bisericutze etnice - o mare de romani shi in ea insulitze de basarabeni+!!!rushi!!! -)). shi eu eram parte dintre acele insulitze. -)) Pana nu am fost repartizat intr-un alt camin cu “bashtinashi” nu pot spune ca nu m-am lecuit de “boala” moldovenilor.
E mult de povestit -)), dar shi mai mult de facut. E nepermisa totushi enclavizarea la nivel de studentzi. Ar trebui Senatele Academice sa incerce o rezolvare a acestor aspecte. E mai sanatos pentru totzi shi in primul rand pt basarabeni.
December 9th, 2009 at 02:26
Ba se acomodeaza foarte bine, in special basarabencele.
Lazariuc s-a acomodat la Tiriac acasa. I-a trantit doi plozi si a pus mana pe juma din cea mai mare avere din Ro. Exemplele pot continua …
Pun pariu ca si Angy se va acomoda cu un tanar miliardar (de carton
) de prin Bucuresti.
December 9th, 2009 at 03:46
In acest post se spune despre politica falimentara de romanizare a basarabenilor care isi fac studiile in Romania, se vorbeste si despre rezultatul izolationist pe care-l provoaca asociatiile studentilor de basarabeni. Chiar daca multi romani din Romania ne reproseaza faptul ca ajung la studii basarabeni vorbitori de limba rusa, rusofoni sau rusofili, asta este de fapt exact modelul care corespunde cel mai mult asteptarilor lor. Poti constata cu stupoare ca multi din romanii din Romania par a fi mirati sau poate chiar si nemultumiti de faptul ca noi continuam sa vorbim limba romana dupa ce am fost supusi unei rusificari destul de serioase; parca tot mai mult ar fi preferat sa vada in persoana unui basarabean un vorbitor de limba romana, dar cu accent mai pronuntat rusesc - asta le-ar fi dat o satisfactie mai mare, pentru ca acest exotism i-ar fi amuzat pe cinste, dar asa cind vad ca vorbim in general ca ei par a fi dezamagiti ca nu le putem servi pe post de bufoni. Astfel nu este de mirare de ce multi din Romania prefera sa ne numeasca pe toti rusi fara sa faca o mica distinctie si sa respecte aspiratia la etnia romaneasca. Pe linga acest lucru multi din Romania privesc intr-adevar la Republica Moldova ca la un teritoriu pierdut, dar care le poate apartine, mai putin ca la o tara. Iata daca Rusia ne sfideaza suveranitatea prin faptul ca isi pastreaza armata pe teritoriul nostru, atunci tara care ne-a recunoscut prima independenta, Romania, la nivel de cetatean de rind nu este mai prejos, pentru ca au o perceptie vaga despre statalitatea Republicii Moldova, de asta nu-i intimplatoare nici retorica asta statalista a partidului comunistilor. Pina la urma nefiind recunoscuti in fapt nici de Rusia, nici de masele din Romania devenim un fel de persoane nerecunoscute, carora nu li se recunoaste poate nici potentialul, iar de aici, fiind supusi acestui tratament, apar si tendintele astea izolationiste prin care noi tindem sa ne afirmam, sa obtinem recunoastere, sa ne luptam pentru a ne afirma. Lucrurile se pot schimba insa atunci cind Republica Moldova isi va repara putin din imaginea destul de negativa pe care ne-au creat-o comunistii in ultimii ani; iata atunci poate ca si masele din Romania isi vor consolida perceptia despre Republica Moldova, poate ca si Rusia isi va retrage armata de pe teritoriu nostru, si atunci cind incepi sa simti recunoastere, cind simti ca primesti recunoastrea cuvenita poti sa te acomodezi oriunde chiar si in Romania.
December 9th, 2009 at 12:49
Cele descrise in articol imi sunt necunoscute fiind-ca nu am invatat niciodata in Romania, dar am observat cite cev, avind multi prieteni care au invatat acolo.
Marea majoritate a prietenilor mei care au invatat in Romania nu se considera romani, ci moldoveni, cit de paradoxal n-ar suna. Mai mult ca atit ei sunt promotori inversunati ai moldovenismului, desi urasc PCRM.
De fiecare data cind incepem sa discutam la acest subiect cu ei, cel mai important argument care este invocat din partea lor este ca noi suntem foarte diferiti de romani. Asta o spun cei ce au invatat multi ani acolo, in Romania, printre romani. Si eu nu pot sa nu fiu de acord cu ei, bazindu-ma pe multiplele mele deplasari in Romania.
Nu cunosc foarte multe subtilitati istorice si alte chestii de acest gen, puteti sa numiti aceasta natiune cum doriti, dar majoritatea populatiei din RM nu se simt romani, poate ca denumirea de moldoveni nu este una corecta din punct de vedere istoric, dar asta nu neaga aceasta enorma diferenta dintre noi.
Just my 2 cents.
December 9th, 2009 at 12:51
n-aş ştiut până acum că mă ocup cu “terapie de grup in scopul crearii convingerii ca sunt romani”(cu referire la organizaţiile studenţilor basarabeni), aşa cum zice domn Conţiu :))
mă mir cum de data asta n-a zis că suntem finanţaţi de SRI şi ne scăldăm în banii tuturor serviciilor posibile şi imposibile româneşti
December 9th, 2009 at 12:58
La mine la facultate (ASE) sunt basarabeni destui si nu sunt grupati in insulite sau kestii de genu’ asta… toti se considera romani si noi la randul nostru ii consideram romani k si etnie, moldoveni dupa regiune… articolu’ asta are daru’ d a alimenta ideea de moldovenism kre usor usor isi pierde din c in c mai mult din popularitate pana knd va disparea complet. Cei kre se simt doar moldoveni si nu romani o sa fie dstul de dezamagiti peste 20-30 d ani knd RM o sa se uneasca cu RO, asa k nu va mai faceti iluzii cu privire la indep. RM k sa nu suferiti apoi deziluzii…
December 9th, 2009 at 13:05
Păi şi un moldovean de dincolo de Prut când merge în Oltenia sau Banat are ceva probleme de adaptare la început. E adevărat că unii “maldavani”, care nimeresc nu ştiu cum la studii peste Prut, nu pot să uite niciodată de năravurile “porceşti” asimilate pe aici, dar ăştia reprezintă maximum 5%.
La mine a studiat şi fratele în România, verişori, mulţi prieteni şi sute de cunoscuţi. E adevărat că în primele luni le-a venit un pic mai greu să se acomodeze, dar cu timpul s-au adaptat perfect, mulţi dintre ei stabilindu-se definitiv acolo.
December 9th, 2009 at 13:43
Cojocarule, stiu bine ca ii dai dreptate autorului textului, chiar daca nu-l simpatizezi. Pentru ca ceea ce e scris e si ceea ce ai inteles si tu, dar iti displace sa recunosti deschis si sincer. Asa e?
December 9th, 2009 at 15:03
Facand abstractie de faptul ca stiu ce hram poarta autorul articolului (un fel de inadaptat in Romania si el, desi nu e “molodvean”..?!), se poate observa ca argumenteaza o teza falsa, moldovenismul, pornind de la realitati sociale independente de teza in cauza.
Pastrand proportiile, este ca si cum ai semnala prezenta aripilor la gaini, sustinand ideea ca gainile in mod sigur pot zbura.
Probabil ca nivelul puterii de adaptare a unei persoane intr-un grup, (pseudo?!)etnic in cazul de fata, tine de nivelul intim cultural al fiecarui individ, fie el “adaptat” sau “adaptator”.
December 9th, 2009 at 15:45
Păi şi un moldovean de dincolo de Prut când merge în Oltenia sau Banat are ceva probleme de adaptare la început.
Binenteles pentru ca si acolo exista sentimente regionale , mindrie pentru specificitatea si vorba locala si desigur prejudecati despre cei veniti din alte regiuni. E cunoscuta celebra sintagma a celor de la Vacanta Mare: Trandafir de la Craiova / Tu esti fraier din Moldova. In trecut de fapt chiar si acum oltenii mai spun uneori ca vorbesc “olteneste” dar nu in sensul de limba distincta ci de grai local. Aceleasi pareri ultra optimiste despre sine si usor dispretuitoare fata de alte regiuni exista inclusiv la moldoveni ( ma refer la cei din România) dar si la ardeleni , banateni , dobrogeni. De exemplu eu sint din Iasi si imi amintesc ce amuzament era la scoala cind se vorbea la limba româna despre accentul oltenilor sau al muntenilor ( mai ales cei din Bucuresti) si despre greselile gramaticale pe care le fac in special faptul ca nu fac acordul intre predicat si subiect ( ex: ei are mere) . Deci si moldovenii au si ei complexul lor de superioritate fata de ceilalti: ardelenii sint cam inceti la minte , oltenii sint hoti iar bucurestenii aroganti , corupti si agramati. Numa’ moldoveanu-i băiet fîsnet! Numai ca in timp ce in România aceste sentimente regionale au ramas ceea ce sint : niste prejudecati , in Basarabia specificitatea , mindria regionala a fost folosită in scopul de a se creea o falsa identitate nationala.
December 9th, 2009 at 15:54
Categoric nu pot fi de acord! Am invatat si eu in Romania, mam simtit perfect, desi acum sunt departe si de MD si de Rou. Indiferent de politica de stat, integrarea basarabenilor in societatea romaneasca si identitatea nationala depind de educatie, studii si cultura generala a fiecarui ins in parte. Nu poti sa nu fii roman, daca ai citit opera politica a lui Eminescu! Nu poti sa nu fii roman, daca cunosti istoria si l-ai citit pe N.Iorga! Indiferent unde esti localizat!!!
Cit tine de RM - sa votam cit mai multi PL si vom avea o politica cu adevarat romaneasca, iar schimbarile nu se vor lasa asteptate! E si normal ca in timpul guvernarii sovietice sau comuniste mai recente nu avea cum sa se dezvolte si sa se aprecieze sentimentul romanesc in Basarabia!!!
December 9th, 2009 at 18:27
Uite cum stă treaba… într-o noapte mergeam prin Victoriei și o lumină orbitoare mi-a izbit creștetul, am simțit cum mă ridic de la pământ și nu mai țin minte ce-a fost mai departe. De atunci sunt vice într-o organizație secretă a căror membri se adună zilnic în subsol la SRI, se masează la ceafă, se așează în litera R și urlă la colegul din dreapta - ești român, suntem un neam, comuniștii la gunoi! Bullshit
Nu toți moldovenii care vin în România la studii au convingeri pro-românești. Faptul că ei pot face diferențe între ce văd aici și ce-au văzut acasă, și că vorbesc despre ele, nu înseamnă că sunt neapărat promotorii curentului pro-românism.
Sunt studenți care au părinți, frați, rude ce au suferit în urma politicii din Moldova și din scârbă pentru sistem au găsit o alternativă - ”Ubi bene, ibi patria” (where one feels good, there is one’s country).
Moldovenii formează grupuri pentru că așa este normal - irakieni cu irakieni, nemți cu nemți, turci cu turci și tot așa. Faptul că folosim același dialect, avem prieteni și cunoștințe comune, dar și oameni pe care îi urâm ”în grup” și multe alte chestii ne unesc.
Sclavul comuniștilor nu știe că mulți studenți care-și termină studiile în România se întorc acasă pentru că nu au cetățenie și e mai dificil să te angajezi ca străin.
Nu neg faptul că s-au încercat manipulari asupra studenților (în masă aș spune, și mă refer la ce-am văzut în p-ța Universității după 7 aprilie), dar la urma urmei fiecare e liber să rugume informația și să analizeze ”ofertele” care i se propun, liber să aleagă ce îl reprezintă. Pentru unii spiritul românesc este lumina, pentru alții nu.
Moldovenii se pot acomoda în România. Și se acomodează. Și învață să critice - români și moldoveni deopotrivă. Și asta nu convine unor lichele care slujesc la derbedei.
December 9th, 2009 at 18:29
Am fost studenta in Romania, am absolvit prin 2001, problema cea mai mare care am vazut-o eu atunci era ca selectarea studentilor se facea la Ministerul de invatamint al Moldovei si majoritatea intrau pe mita nu pe merite, deci ajungeau in Romania unde facultatea e mult mai dificila ca in Moldova si trebuia sa inveti mult, dar nu prea invatau, luau bursa, se distrau, ramaneau anul si tot asa, desigur ca romanii care nu aveau multi nici bursa, nici camin se revoltau uite vin studentii acestia din Moldova, statul nostru le da bursa, camin si majoritatea nici nu invata macar si asa noi Moldovenii am creat o impresie destul de proasta despre noi, poate acum ceva s-a schimbat. In cazul meu cu timpul dupa vreo jumate de an mai bine zis dupa prima sesiune au inceput colegii romani sa se uite cu alti ochi la mine si sa ma respecte pentru ca eram acolo ca sa invat ca si ei, si pina la urma am fost o grupa atit de unita, invatam impreuna, ne distram impreuna si nu am avut nici o problema cu integrarea, pina acuma au ramas prietenii frumoase din anii de studentie, pot sa spun ca aproape toti romanii pe care i-am intilnit au fost de ajutor si de incredere, daca este vreo problema atunci asta e in Moldoveni.
December 10th, 2009 at 01:00
Buna intrebare, mai ales ca este un subiect putin abordat, dar tu? tu te-ai acomodat?, am 5 ani de cand sunt in Romania si nu cred ca ma voi acomoda vreodata cu tigania si prostia de aici, nu ca Moldova noastra ar fi mai stralucita, acolo sunt acasa, cine incearca sa ma contrazica?si inca sunt de parerea ca la noi acasa se fac studii mult mai bune, da sunt cateva avantaje dar si multe dezavantaje, cei aproape 200 de ani si-au lasat amprenta si era si evident, suntem diferiti de romani intr-o oarecare masura si punctum:)
apropo, in ce departament muncesti la protv si de ce ai renuntat la postul de casa?
December 10th, 2009 at 04:16
alexandra Says:
- la noi acasa se fac studii mult mai bune
- am 5 ani de cand sunt in Romania si nu cred ca ma voi acomoda vreodata cu tigania si prostia de aici
- suntem diferiti de romani
Alexandra, ce-ar fi sa te urci tu in primul tren si s-o tai inapoi la tine acasa… la “moldovenii” tai.
Noi “rominii” nu te vrem aici. Noi ii vrem doar pe cei care se simt romani si ne accepta asa cum suntem, cu bune si cu rele. Pana si Ana Lesko (pe jumatate ukraineanca) ne respecta mai mult.
Asa ca, Drum Bun !
“De ce te uiti la mine
Cu ochi straini si goi ?
N-ar fi mai bine oare,
Sa-i scoatem pe-amandoi ?”
December 10th, 2009 at 10:52
Nu sunt de acord. Stau in Romania de 5 ani, sunt integrat perfect si nu am simtit niciodata discriminarea de care se tot vorbeste fata de basarabeni pe propria piele. De fapt oamenii nici nu-si dau seama din start ca sunt din Basarabia. Majoritatea prietenilor mei sunt romani din Romania si ma respecta si ma iubesc ca si eu pe ei. Problema basarabenilor este ca daca nu ai cetatenia romana, e cam greu sa-ti gasesti in loc de munca, dar nu este imposibil. Pana la urma avem un mare avantaj - stim limba rusa, care se dovedeste a fi foarte utila la angajare intr-o companie multinationala. Cei care se izoleaza in grupurile lor moldovene si nu comunica cu colegii lor romani, eu zic ca o fac din prostie sau din complexe proprii. Probabil este lipsa de educatie, nici nu mi-am propus sa-mi explic aceasta prostie. Eu ma simt in Romania ca acasa, chiar mai acasa decat in Moldova cateodata.
December 10th, 2009 at 10:56
ah si sa mai adaug, cei care se uita cu alti ochi la noi… well… sunt prosti, cu tot respectul fata de ei. Mi se pare o prostie sa generalizezi, fiecare om e unic si trebuie accetat asa cum este.
December 10th, 2009 at 16:21
stii nu sintem diferiti si ici nimeni nu incearca sa ne romanizeze, e prostie ci a spus aceasta.Suntem o natie si asta tree sa recunoastem, ca rusul vrea sa ne rusifice, asa cum a incercat timp de 8ani sa o faca Cioara alba, dar nu sa ne romanizeze tiganul roman, caci tiganul e tigan, dar romanul tot oman e.Ca noi nu vb o tiganeasca, dar o limba romaneasca.Si nu e de competenta statului nostru prost sa judece Romania ca e unicul stat european care a gazduit cei mai multi romi.Dar asta nu inseamna ca e o tara de tigani, asa cum o mare parte din populatia Moldovei nu vrea sa recunoasca l.rusa a doua limba de stat. Asa ca, daca e sa-i luam si pe cei care pleaca in alte tari, cum ar fi acum dusi cei mai multi, nici acolo nu e cel mai bine ca acasa, caci unde e mai frumos decit la cuibul parintesc
December 10th, 2009 at 17:36
In 3 ani de cand sunt in Romania nu am fost discriminat niciodata, din contra mi s-a oferit o mana de ajutor ori de cate ori am avut nevoie. Nu e nevoie sa generalizam pentru ca integrarea basarebenilor in Romania depinde de educatia si conceptele fiecarui cetatean in partea.
Nu ii inteleg pe cei care au venit in Romania la studii si au boala pe tot ceea ce e romanesc…
Stimati concetateni romanofobi am foarte multi prieteni in Moldova care chiar au vrut sa INVETE, au vrut sa invete in ROMANIA.
December 11th, 2009 at 05:54
Sunt în România din octombrie 2007 şi pot să spun din proprie experienţă că nu am simţit niciodată discriminare din partea românilor localnici.
Provin din nordul Republicii Moldova, dintr-o zonă în care se găsesc şi ucraineni, se vorbeşte şi ceva mai multă rusă decât în centru şi sud (mă refer la zonele rurale).
Eu cred, sincer, că nimeni nu-i poate impune unui om să se considere altceva decât îi dictează ceea ce are în interior, background-ul educaţional.
Ia un român din Bucureşti în vârstă de un an, du-l în Republica Moldova, creşte-l acolo până la 18 ani şi apoi trimite-l înapoi la Bucureşti să facă facultate. Nu se va deosebi cu nimic de ceilalţi basarabeni.
Îi dau dreptate într-o anumită măsură lui Socolenco, care a postat următoarele: multi din romanii din Romania par a fi mirati sau poate chiar si nemultumiti de faptul ca noi continuam sa vorbim limba romana dupa ce am fost supusi unei rusificari destul de serioase; parca tot mai mult ar fi preferat sa vada in persoana unui basarabean un vorbitor de limba romana, dar cu accent mai pronuntat rusesc - asta le-ar fi dat o satisfactie mai mare, pentru ca acest exotism i-ar fi amuzat pe cinste, dar asa cind vad ca vorbim in general ca ei par a fi dezamagiti ca nu le putem servi pe post de bufoni. Astfel nu este de mirare de ce multi din Romania prefera sa ne numeasca pe toti rusi fara sa faca o mica distinctie si sa respecte aspiratia la etnia romaneasca”-
De aici reţin sintagma “aspiraţia la etnia românească”, şi voi înlocui cuvântul “etnie” cu “naţiune” pentru a putea argumenta în continuare. Etnia nu ne-o stabilim noi, pe când apartenenţa la o naţiune este un produs cultural, care depinde de nişte antecedente educaţionale şi de interiorizare a unei culturi comune pentru toţi membrii naţiunii. Asta înseamnă că poate exista o aspiraţie de apartenenţă la o naţiune.
Asumpţiile domnului Conţiu, acelea că studenţii basarabeni care trec Prutul nu sunt decât o masă de manevră în mâinile unora (”Convingerile pro-romanesti ale studentilor moldoveni din Romania sunt efectul unor strategii politice si psihologice subtile”) ar fi juste în următorul caz: studenţii din Republica Moldova care vin la studii în România nu au conştiinţă naţională românească, nu se simt români, se consideră ostentativ moldoveni, şi există nişte forţe în interiorul României care sunt interesate să-i “facă” români. Situaţie care nu se confirmă din următorul motiv: există mulţi studenţi basarabeni care vin în România având deja formată în Republica Moldova o conştiinţă naţională românească. Mă număr printre aceştia. Am mai spus: sentimentul apartenenţei la o naţiune se construieşte prin contactul cu cultura acelei naţiuni, prin interiorizarea acelei culturi. Prin intermediul familiei mele, am interiorizat cultura naţională românească (prin cultură mă refer la elemente din istorie, literatură, viaţă politică, geografie, obiceiuri şi tradiţii) din momentul începerii vieţii conştiente. M-am simţit român toată viaţa, nu aveam nevoie să vin la Bucureşti “ca să devin român”, eram şi sunt român la mine acasă şi la Chişinău. Am venit la Bucureşti ca să beneficiez de studii mai bune în domeniul meu (ştiinţe politice) decât aş fi avut la Chişinău. Şi nu-mi regret decizia.
Şi ca mine sunt mulţi. Nu suntem “câţiva”, aşa cum afirmă domnul Conţiu.
Despre ce fel de politică oficială sau neoficială de “românizare” a moldovenilor din România vorbeşte domnul Conţiu atâta timp cât statul român prin instituţiile sale a promovat şi mai promovează în continuare SEGREGAREA celor de la est de Prut de cei de la vest de Prut? Da, da, domnule Conţiu, segregare! Cum altfel poate fi numită plasarea basarabenilor în camere de cămin doar cu basarabeni, atât în liceu cât şi la facultate? În anii 90 existau în liceele din România chiar CLASE formate doar din basarabeni. Cum poate fi “românizat” moldoveanul în condiţiile în care statul român însuşi îl impune să stea tot cu basarabeni, să interacţioneze doar cu basarabeni, creează toate condiţiile necesare pentru emergenţa unei comunităţi închise, care în timp să se individualizeze tot mai mult?
Nu aş avea nicio problemă cu asta dacă nu aş fi primit semnale de pe tot teritoriul României, din oraşele în care se află studenţi basarabeni, că aceştia (basarabenii) NU VOR să stea tot cu basarabeni. Există foarte multe asemenea cazuri, şi asta, domnule Conţiu, demostrează un lucru: DORINŢA basarabenilor de a sparge cercul închis, de a se integra într-o societate pe care o consideră a lor, societatea românească. Numai că statul român, printr-o încăpăţânare stupidă, le pune piedici în acest sens. Se atestă dorinţe de acest gen în rândurile, să zicem, chinezilor, ruşilor, bulgarilor veniţi în România? Nu. Se atestă ele în rândurile basarabenilor? Categoric, DA! Asta demonstrează dorinţa basarabenilor de a deveni parte a societăţii româneşti fără deosebire de provenienţă geografică, prin urmare, existenţa conştiinţei naţionale în rândurile basarabenilor. Şi când spun “conştiinţă naţională” nu mă refer la tricoloare, tricouri cu hărţi pe ele sau mitinguri. Mă refer la sentimentul interior de apartenenţă, care poate să existe sau nu.
Desigur, sunt printre basarabenii din România şi persoane care nu au conştiinţă naţională românească. Ele vin dintr-un alt mediu cultural, dintr-o altă educaţie. Nu neapărat mai rea. Pur şi simplu, nu au căpătat, în Republica Moldova, sentimentul apartenenţei la naţiunea română. Cert este însă faptul că există o majoritate de studenţi basarabeni care se identifică într-o măsură mai mică sau mai mare cu cultura română. Aceasta este baza pentru apariţia sentimentului de apartenenţă la naţiune, şi mulţi dintre ei aflându-se pe teritoriul de la vest de Prut îşi formează în mod natural acest sentiment.
Iar acum, în legătură cu organizaţiile studenţilor basarabeni.
Acestea vor dispărea în maxim 10-15 ani, după părerea mea. De ele nu va fi nevoie. Aşa cum studenţii originari din Maramureş nu au nevoie să constituie la Bucureşti o organizaţie a studenţilor maramureşeni, nici cei originari de peste Prut nu vor avea nevoie.
Adevărul este că există o mişcare a studenţilor originari din Republica Moldova. Folosesc termenul “mişcare” deoarece au existat întotdeauna persoane care au ieşit în evidenţă prin iniţiative, prin organizare.
În momentul de faţă, mişcarea studenţească basarabeană din România este divizată în două tabere. Voi vorbi în continuare despre cei care doresc segregarea în continuare a celor de la est de Prut în relaţie cu românii autohtoni (şi care corespund exact profilului organizaţiilor studenţeşti făcut de domnul Conţiu), crearea şi menţinerea unui grup separat, care să-şi aibă o organizare piramidală (lider, elită, mase) şi care să însemne DE FACTO, prin toate caracteristicile sale, o organizaţie de tip “asociaţie a minorităţii … în România”. Această tabără are ca scop impunerea în spaţiul public din România a perceperii basarabenilor CA MINORITARI, ca popor aparte. Desigur, este un scop pe termen lung. Cu alte cuvinte, moldovenism mascat prin termenul “basarabean” pe care această tabără îl foloseşte pentru a masca cuvântul “moldovean”, ştiut fiind că românii localnici percep identificarea ca moldovean şi nu român în mod negativ, iar celălalt termen (basarabean) sună mai bine în urechile lor şi nu le trezeşte suspiciuni. Ceea ce nu observă românii din ţară este că aceşti oameni folosesc “basarabean” cu sensul de “altceva decât român”, dându-i o tentă ETNICĂ, nu geografică. Astfel, pe neobservate, se va crea localnicilor impresia că noi chiar suntem altceva decât români, astfel încât să se formeze la nivelul lor un sentiment de respingere involuntară, acelaşi pe care orice populaţie autohtonă îl resimte faţă de străini. În tabăra “basarabenistă” (să-i spunem aşa) deciziile se iau de către două-trei persoane, care coordonează politica generală a grupului, existând deci, cum am menţionat mai sus, o structură piramidală de putere care impune anumite opinii, percepţii, unei mase de manevră, care o constituie tinerii basarabeni racolaţi de către aceştia. De fapt, transmiterea de idei este pusă pe planul doi în cadrul acestui grup, principalul obiectiv al liderilor fiind acela de a influenţa opinia publica romanească, de a prezenta cu orice ocazie “basarabenii” ca grup distinct, separat, aparte de români. Ei nu fac ceea ce fac pentru tinerii basarabeni, ei o fac pentru a manipula românii localnici, iar tinerilor basarabeni pe care îi au “în subordine” ei le servesc un populism ieftin, care se referă la “ajutorul reciproc” şi la “îmbunătăţirea imaginii basarabenilor în România”. Prin promovarea “unirii” în jurul liderilor, se urmăreşte crearea la nivelul grupului a unei coeziuni interne care să-i individualizeze în raport cu românii localnici şi să le creeze IMPRESIA că ei sunt o entitate separată şi distinctă de tot ceea ce îi înconjoară, adică de societatea românească, şi că reprezintă pe teritoriul României o minoritate care are nevoie de organizare şi de coeziune între membri ca să reziste. Deci, există o dublă intenţie şi două linii de acţiune: 1. Creăm românilor localnici impresia că originarii din R.Moldova sunt străini prin promovarea ostentativă a termenului “basarabean” căruia i se dă conotaţie etnică evidentă, diferită de cea românească. 2. Creăm în rândurile basarabenilor la care avem acces şi care ne urmează o coeziune centrată pe nişte lideri care să le confere sentimenul apartenenţei la un grup separat, şi, dacă se poate, şi sentimentul de minoritar în România, care impune măsuri de auto-protecţie. Se creează o frică colectivă în rândurile celor din stânga Prutului prin stimularea frustrărilor acestora, pe care le au faţă de România. Frustrări care în loc să fie eliminate prin încurajarea comunicării, a legării de prietenii, a colaborării cu românii localnici, se adâncesc tot mai mult, generând claustrare, ba chiar şi ură faţă de societatea românească.
A doua tabără nu este un grup unitar, având în componenţă organizaţii locale din mai multe oraşe ale ţării. Nu există lideri care să-şi impună voinţa, există democraţie internă şi deciziile se iau prin vot sau consens. Partea proastă este că vizibilitatea publică a acestui grup riscă să fie mai slabă, dar eu prefer să rămână aşa, decât să fie ca în cazul anterior.
Al doilea grup se deosebeşte de primul prin promovarea la toate nivelele a culturii româneşti, a ideii apartenenţei basarabenilor la naţiunea română, de unitate naţională. Aceste elemente lipsesc în totalitate la prima tabără.
Dar în cazul celei de-a doua tabere promovarea acestui tip de mesaj, a mesajului unităţii naţionale, este ALEGEREA LIBERĂ a membrilor, şi există chiar divergenţe, există discuţii. Unii au o abordare, alţii vin cu alta. Însă o idee este superioară acestora: cea de apropiere a celor două maluri ale Prutului.
Acum, domnul Conţiu utilizează faptul existenţei unui sector asociativ al studenţilor originari din Republica Moldova în scopul demonstrării faptului că moldovenii s-ar autoizola, fiind de fapt altceva decât români.
De ce există organizaţii ale studenţilor basarabeni în România? Ele există deoarece România şi Republica Moldova sunt state separate, iar studenţii care vin din R. Moldova în România vin ca CETĂŢENI STRĂINI, în mare parte. A se observa diferenţa între etnic străin şi cetăţean străin! Cei veniţi de peste Prut cu cetăţenie moldovenească, deci străină, au anumite nevoi. Nevoi speciale, cum ar fi cele de obţinere a permisului de şedere, de pregătire a actelor, există un tip de abordare al autorităţilor române faţă de aceştia, altul decât faţă de românii localnici, există şi un alt nivel de comunicare al moldovenilor cu autorităţile române. Neavând experienţa traiului în România, ei ar putea întâmpina anumte greutăţi. Atunci, o organizaţie a studenţilor originari din R. Moldova ar putea contribui la depăşirea unor situaţii neplăcute, la comunicarea mai eficientă dintre studenţi şi autorităţi etc.
Problema apare atunci când unii ajung să spună “organizaţii de basarabeni” în loc de “organizaţii ale studenţilor basarabeni”. E o mare diferenţă, deoarece în cazul primei sintagme (care e încetăţenită pe ambele maluri ale Prutului) se poate ajunge tocmai la segregarea despre care vorbisem înainte. Cuvântul-cheie, cel mai important, din a doua sintagmă nu este “organizaţie”, nici “basarabeni”, este “STUDENT”. Sunt asociaţii studenţeşti, care îşi pun ca scop inclusiv ajutorarea studenţilor cu informaţii, uşurarea parcursului lor prin mediul de la vest de Prut, facilitarea integrării lor în această societate.
Domnul Conţiu oferă o importanţă exagerată obiceiurilor şi deprinderilor diferite ale basarabenilor. Dumnealui încearcă să ne convingă că aceste obiceiuri şi deprinderi creează, în fapt, un alt popor decât cel român, poporul moldovenesc.
Ce spuneţi, domnule Conţiu, despre diferenţele regionale din România? Nu vi se pare că un sătmărean şi un craiovean sunt cam… diferiţi în obiceiuri şi deprinderi? Ba chiar şi în grai.
Nu vi se pare că după peste 60 de ani de izolare de spaţiul de la vest de Prut, precedat de alţi peste o sută de ani de separare similară, este normal ca basarabenii să aibă unele deprinderi şi obiceiuri “de-acasă” care să fie puţin diferite de cele din România?
Însă obiceiurile şi tradiţiile, luate separat, nu creează o altă etnie. Doar evoluţia istorică poate crea etnii, iar propagarea unui model cultural unic pentru un grup etnic creează o naţiune. Nu există, pentru basarabeni, un alt model cultural decât cel propagat de la Bucureşti.
Un agent al serviciilor secrete ruseşti nota în 1909: “Un cântec compus azi în Bucureşti se poate auzi pe malurile Nistrului cam într-o lună. Frontierele politice ale României sunt la Prut, frontierele ei culturale, însă, trec de Nistru”.
December 12th, 2009 at 04:38
[...] într-o anumită măsură bloggerului Socolenco, autorul următorului comentariu pe blogul lui Vitalie Cojocari, în legătură cu articolul lui Mihai Conţiu: „mulţi din românii din România par a fi [...]
December 13th, 2009 at 21:48
N-am putut sa ma abtin sa comentez , asta pt ca imi pasa. M-as fi bucurat ca Vitalie, autorul acestui articol sa fie din Romania de astazi, ca sa le explic cate ceva celor de aici, dar am vazut ca e basarabean si noi ne stim problemele noastre. Dar oricum continui…Sunt de 7 ani in Romania si nu prea m-am schimbat, poate am renuntat la unele calitati negative pe care le aveam din Moldova, insa nimic constructiv(pe partea omeniei) nu am invatat de aici. Dar asta nu inseamna ca o sa ma intorc maine acasa. Am fost genul(ca si multi altii) care a crezut ca vine in Romania ca acasa, in Patria Mama, etc,etc, dar peste atatia ani pentru mine alta patrie decat Basarabia nu exista, cu toate astea sunt nationalist si iubesc tot ce tine de romanism. E un pic ciudat. Asta si de aia ca majoritatea celor din Romania spun in fiecare zi ca Romania este o tara de k.. si eu ii urasc enorm pe cei din Romania care isi urasc tara. Am fost socat sa vad cum se urasc multi olteni, moldoveni, munteni, dobrogeni si ardeleni intre ei, am hotarat sa-i numesc ironic: “mai multe natii de romani”. Am inteles ca cei mai multi din basarabeni sunt adevaratii romani si nu o sa-mi schimb parerea asta, pt ca din anumite puncte de vedere suntem mai “puri”, mai sinceri, mai de incredere. Este uimitor faptul cum poti avea incredere in prietenii basarabeni, chiar pe termen lung, poate chiar pt o viata, cu cei de aici prieteniile sunt temporare si de cele mai multe ori false. Asta e ceva ce aud in fiecare zi de la basarabeni: “Basarabenii cum sunt ei , daca zic ca fac - fac (bine, nu se poate fara exceptii), insa cu cei de aici ca sa obtii ceva sau sa-ti faca un serviciu trebuie sa fii lingusitor ca ei, trebuie sa-i minti si tu cum te mint ei si poate intr-un sfarsit obtii ceva.” In Romania de cele mai multe ori “dureaza”. Si uite asa motivele se aduna si nu e bine. Mai la toate interviurile la care am fost mi se spunea ca basarbenii “sunt de treaba”(dar asta nu inseamna ca m-am angajat),iar eu trebuie sa inteleg din asta cat de falsi sunt cei de aici cu care voi lucra si cat de greu imi va fi sa ma obisnuiesc.
Dar repet ca imi stiu adevarata origine romaneasca, dar o sa cred si o sa stiu ca in basarabia sunt cei mai minunati oameni(si cele mai frumoase si mai de incredere fete:)). Cat despre organizatiile basarabenilor din Romania pot sa zic ca de cele mai multe ori isi au rostul, pentru ca vrem noi sau nu, daca venim aici la studii, automat intram in categoria cetatenilor straini si mi se pare corect sa cerem niste drepturi, ca doar nu o sa acceptam totul “pentru ca suntem in Romania Mama” si/sau ca avem aceleasi originim trebuind sa tacem si sa inghitem. E SIMPLU: nu suntem cetateni ai acestei tari - asta inseamna obligatii si drepturi putin diferite si uneori trebuie sa ni le cerem, aici originea nu conteaza. De fapt de la “cetateni straini” la “minoratati nationale” nu a ramas mult, dar nu vreau sa exagerez, iar in practica suntem considerati niste entitati separate de cei de aici si cand de exemplu ni se aloca locuri de studiu, mai jos sunt si locurile pentru rromi, dar ma opresc aici.
Vreau sa spun ca organizatiile de basarabeni sunt de cele mai multe ori spre ajutorul nostru, altfel cum am sti sa ne descurcam cu actele, formalitatile, bursele, studiile, vizele, etc? Doar lor le mai pasa pana la urma, ca dupa cum vad pare imposibil sa existe o organizatie din Romania, dar fara basarabeni, care sa ne ofere exact informatiile care ne trebuie si un raspuns la problemele cu care ne confruntam. Cine stie mai bine decat noi, cei straini? Problema este ca exista un gen de basarbeni “extra-patrioti”, care chiar fac diferenta intre cele 2 state si acestia nu vad sau nu vor sa vada partile mai bune, avantajele aflarii lor aici. Iar pe baza lor se face concluzia generala ca basarabenii nu se pot integra si etc,etc. Padure fara uscaturi nu exista. Problema discutata in articol e delicata totusi si e mult de vorbit. Eu iubesc romanismul in sine, iubesc Romania si pe romanii de pretutindeni si imi pare foarte rau ca in inima acestei tari, acolo unde nu mai exista probleme(stiti ce fel de probleme) exista atatia oameni care urasc tara asta si care nu o merita. Dar presupun ca asa e si asa se simte peste tot acolo unde ramane o natie dispersata in multe colturi in afara graniteleor tarii.
Dar cel mai tare ma doare(si nu numai pe mine) ca exista un adevar: celor mai multi din Romania pur si simplu CHIAR NU LE PASA, nu stiu cum traim si cum ne simtim multi din noi si atunci cand unii de aici intreaba: “Cat e ora acum la Chisinau?”, considerand Chisinaul in alt fus orar, ce oare poti sa mai zici?
N.B.: celor de aici: niciodata nu intrebati un basarabean “Cat e ora acum la Chisinau?”
December 13th, 2009 at 23:20
Grecu, din cate vad eu, te-ai invartit intr-un grup de oameni fara nici un minim de cultura… numai astfel de oameni iti pot pune intrebarea idioata “Cat e ora acum la Chisinau?”… iti deplang soarta… ma voi ruga pt tine
PS. Intrebare:
Eu daca m-as duce la Chisinau… ce fel de oameni ar afirma despre mine ca sunt un “romin” rapanos, imperialist, tigan si “faşâst” ? (pe net mi-au spus-o foarte multi)
Ei bine, cu astfel de oameni nici nu as sta la discutii… i-as baga in pizda ma-sii imediat… si in nici un caz nu le-as dedica 42 de randuri pe vreun blog asa cum ai facut tu.
Eu m-as bucura numai de partea buna indiferent daca e multa sau putina. Pacat ca nu faci si tu la fel.
December 13th, 2009 at 23:24
realitatea de fapt e ca noi moldovenii ne deosebim foarte mult de romani, pentru ca asa au fost vremurile, si ar trebui sa ne mandrim cu asta ,degeaba bat campii unii “patrioti” in necunostinta de cauza
December 14th, 2009 at 00:45
[...] unui basarabean pe acest blog: “N-am putut sa ma abtin sa comentez asta pt ca imi pasa. M-as fi bucurat ca Vitalie, autorul acestui articol sa fie din Romania de astazi, [...]
December 15th, 2009 at 02:57
Napalony eu cred ca tocmai tu “te-ai invartit” printre oameni cu minim de cultura daca ti-au zis astea. Pai am zis ca nu exista paduri fara uscaturi, stiu, exista si din astia in Moldova care vorbesc asa cum ai zis, pe aceia i-am numit “extra-patrioti” si crede-ma ca imi vine sa-i rup cu placere in bucati. Eu sunt ok, cunosc o gramada de oameni decenti si chiar nu te ruga pt mine, nu ajuta. Ceea ce am zis mai sus nu am spus-o la general, pt ca exista si in Romania oameni de treaba, nu-s atat de stupid sa ma pun rau acum cu milioane de romani. Dar a fost destul ca telefonista pe care am rugat-o sa-mi faca legatura cu Chisinaul sa ma intrebe ce-am zis mai sus si sa ma lase mut. Si totusi nu am bag.. pe ea, cum ar face altii. Eu tot ma bucur de partea buna si nu e nici un pacat. Cam atat si nu mai dedic multe randuri, nici pe viitor. Bafta.
January 5th, 2012 at 10:30
It is surely an wonderful post.I have currently proposed this to close friends and is going to go on to do this.