Am fost atacat de o haită de câini
Mai întâi vreau să vă spun că ceea ce veţi citi mai jos este real sută la sută. Fără invenţii şi fabulaţii. Din ciclul, doar mie mi se poate întâmpla: astăzi am fost atacat de o haită de câini. Toată povestea, mai jos.
Eram într-un loc în care nu mă puteam ascunde. S-a întâmplat să fiu singur, undeva la capătul Bucureştiului. Câinii au venit de pe un câmp viran. Au apărut ca de sub pământ. L-am văzut pe primul, când mai avea 10 metri până la mine. În secunda doi lătra deja lângă picioarele mele. Era un animal miţos. Destul de mare. S-ar putea să-l fi văzut cu ochii fricii, totuşi nu era un căţeluş pe care să-l linişteşti cu un picior bine plasat. Am încercat să gândesc rece. Nu era cazul să fug. Aşa că l-am ţinut oarecum la distanţă. Am stat cu faţa spre el. La început am crezut că o să-l liniştesc cu vorba bună. Cuţu, cuţu, însă nu a înţeles nimic. Lătra fioros tot încercând să mă muşte. Nişte momente teribile. Căţeloiul tot clănţănea cu dinţii pe lângă picioarele mele. Am strigat la el, am urlat, l-am alungat cu mâinile, cu picioarele. Nu vroiam să-l lovesc. Exista riscul să se supere mai rău sau să reuşească să-şi înfigă colţii. Între timp, mă retrăgeam cu spatele, atent să nu cad. Câinele îşi continua ofensiva.
Când lucrurile nu puteau să fie mai rele, i-au sosit tovarăşii. 3 sau 4. N-am stat să-i număr. Altul îmi era scopul în acel moment. Noii căţei au tăbărât la rândul lor. Erau doar un pic mai mici. Nu vă ascund, m-a cuprins panica. Eram rău de tot. 5 căţei latră fioros în faţa mea. Şi nu doar latră. Unul, primul care m-a atacat, şi-a înfipt colţii în pantalonii mei. După cum vă ziceam era destul de mare. Aşa că m-a capsat chiar de genunchi. Nu-mi dădeam seama cât de rău m-a muşcat. Vedeam doar că mi-a sfâşiat pantalonul. Nu era nimeni prin preajmă să-mi sară în ajutor. Nu aveam cu ce să mă apăr. Nu găseam nicio piatră, nici o bâtă. Trăiam o senzaţie extrem de urâtă. Gândurile mă străfulgerau cu viteză cosmică. Mi-am spus, dacă fug există riscul să-mi sară în spate. Într-o fracţiune de secundă am luat o decizie - să mă lupt cu ei. Căţeii deja începeau să mă înconjoare. Nu mai erau în faţa mea. Pe unii nu-i vedeam. Încercam să-l ţin la distanţă pe cel mai mare. Atunci, s-a ivit un moment potrivit şi i-am dat un picior din toate puterile. Apoi m-am aplecat în faţă, fluturând din mâini spre câini. Am prins alt moment bun şi i-am dat un pumn altui câine. Dintr-o dată, câinele mare a fugit. Ulterior, pe cei mai mici a fost lejer să-i alung.
M-am uitat la mine. Pantalonul de pe piciorul stâng era rupt. Câinele nu şi-a înfipt însă colţii, doar m-a zgârâiat. Oricum, putea fi periculos, maidanezul putea fi turbat. Aşa că m-am dus glonţ la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş. Am intrat la consultaţie după mai bine de o jumătate de oră de aşteptare: parte din cauza neglijenţei medicilor, care discutau după uşă de chiloţi tanga, homosexuali şi tampoane, parte pentru că se formase o coadă de vreo 5 bucureşteni capsaţi de maidanezi. Mi s-a făcut un vaccin în umăr, nu în burtă - aceste vaccinuri dureroase au fost abolite demult. De altfel, voi mai merge pe acolo pentru încă alte 5 vaccinuri. Aşadar, o experienţă teribilă. A fost groaznic. Am fost pus într-o situaţie extremă astăzi. De ce?
ps: Am scris mai jos un articol. Am prezentat două puncte de vedere în problema eutanasierii câinilor vagabonzi din Chişinău: un punct de vedere al căţelului, al bietului animal. Un punct de vedere al unui biet copilaş muşcat de câine. Nu mi-am exprimat propria viziune. Am lasat-o pentru altă dată. Este un moment al dracului de bun pentru a spune ce cred. Eu cred că ANIMALELE PERICULOASE NU AU CE SĂ CAUTE pe străzi. Câinii sunt periculoşi. Sunt animale cărora nu ai cum să le controlezi reacţiile. În acelaşi timp: nu cred că este bine să fie omorâte doar pentru că există. Nu este bine. Da, m-au atacat, da am luptat să nu fiu muşcat mai rău. Totuşi. Oamenii sunt fiinţe inteligente, raţionale. Ce ne spune raţiunea? Că trebuie să-i omorâm? Nu prea cred. Atunci, de ce nu încercăm să ne punem minţile la contribuţie şi să rezolvăm această ecuaţie? Când spun “noi”, îi am în vedere pe edilii din Chişinău şi Bucureşti.
February 22nd, 2010 at 21:44
[...] Sursa » Am fost atacat de o haită de câini [...]
February 22nd, 2010 at 22:08
cred că se trage de la articolul “Căţelul, Brigitte şi copilul” ;). oricum fii atent!
February 22nd, 2010 at 23:11
La mine la camin sunt vreo 6 masculi, cam tot atatea ele, din care doua o fatat nu demult. O sarit o data la picioare, dar am rostit parola magica si am scapat. Trebuia sa incerci si tu cu “lăbuţă, lăbuţă, frumoşi băieţii”. Eu stau “undeva la capatul Bucurestiului”
February 23rd, 2010 at 10:15
Mda, nasol. Astia sunt caini care vin din satele de la marginea orasului. Trebuia sa fii dur de la inceput, sa nu ai nici un moment de slabiciune. Sa fi strigat odata cu rautate la el: “MARS !” si sa te fi facut ca te apleci sa iei o piatra si sa o arunci spre el, sa vezi ce o lasa mai moale.
Ai stat juma de ora pt ca era coada si nu pentru ca vorbeau doctorii de “fundasi” si de tampoane. Nu dramatiza si tu acuma. Zi mersi ca nu te-au pus sa aduci si cainele la analize, ca sa vada daca e contaminat cu ceva. Acum 15 ani cand inca se mai faceau vaccinurile in burta, pe tata l-a muscat un caine in piatza, si aia de la Bals i-au zis ca trebuie sa aduca si cainele sa-l verifice daca era turbat. Cica nu puteau sa riste sa-i faca vaccinul daca nu stiau sigur ce a patit in urma muscaturii. Asa era procedura pe vremurile acelea, toata lumea, obligatoriu, venea la doctor si cu cainele care l-a muscat. Asa ca a trebuit sa vanam javra cu latzul si sa ne intoarcem cu ea la doctor :))))))))))))
Solutia e urmatoarea: toti cainii adunati de hingheri. Cei agresivi, eutanasiati fara discutii. Cei ne-agresivi, sterilizati si daca nu-i revendica nimeni, oferiti spre adoptie. Daca dupa un timp de asteptare nu-i revendica nimeni, eutanasiati ! Pe Brigitte Bardot, o bag in pizda ma-sii !
February 23rd, 2010 at 10:38
si cati oameni au consultat/vaccinat in jumatatea aia de ora ? pe mine m-au vaccinat/consultat in 10 minute ( acu vre-o 3 ani ). da nu vorbeau asa mult :)(si nu despre tanga si poponari ) & era in alt oras/spital.
February 23rd, 2010 at 10:56
am uitat sa precizez ca daca iti pastrezi sangele rece si nu te precipiti & actionezi in censecinta ( agresiv daca trebui ) minimalizezi pagubele
. la mine paguba a fost mai mare iar pe caini i-am mai gasit ca la nervii ce-i aveam eu nu-i eutanasiam …
February 23rd, 2010 at 11:00
stan, cojocari spune ca erau cinci oameni in fatza lui la coada la vaccin. tot el zice a a asteptat 30 de min. asta inseamna ca fiecarui om i s-au alocat 6 minute de vaccin si de consultatie ceea ce mi se pare un timp ok. Dar ce sa-i faci? Trebuie sa-l intelegem ca e jurnalist si ca trebuie sa injure Romania (sau institutiile Romaniei) din cand in cand. Asa fac toti incepand de la Huidu si Gainusa, pana la Hertha Muler.
February 23rd, 2010 at 15:43
din ceea ce am citit nu am inteles cati au fost vaccinati in jumatatea aia de ora si cele 5 persoane ce asteptau erau inaintea lui dupa sau alte variante …
de-aia am si intrebat…
February 23rd, 2010 at 20:23
Ok, Stan, dar sa nu uitam ca am fost muscat! Sau zgaraiat de coltii cainelui - mai corect. Ma compatimeste cineva sau nu?
February 23rd, 2010 at 20:37
Am patzit-o si eu… chiar la mine in fatza blocului… m-a muscat un caine, si dupa 3 zile de chinuri groaznice, cainele a murit
February 24th, 2010 at 10:58
ai inteles gresit eu eram partea ta :)…
February 24th, 2010 at 18:00
Cineva a vizionat “in profunzime” luni seara? Ascultand-o pe dna Pavlicenco mi s-a creat impresia ca stimabila doamna numai ce a poposit de pe “Animal Planet”, vazuta-ti voi cum vorbea domnia sa despre necropola si conditiile in care sunt intretinuti cainii? Iubesc si eu animalele, am avut odata 2 catei,care dupa ce si-au trait traiul (caci au murit de batranete) am hotarat sa nu mai tin animale domestice niciodata, mare me-a fost stresul sa-i petrec pe lumea celalta. Vroiam sa zic, ca cu toata dragostea mea fata de caini, nu impartasesc viziunile dnei Pavlicenco, sa ai tupeul sa vorbesti despre conditiile inumane in care sunt intretinute javrele si in ce mod sunt eutanasiate (seringi de o singura folosinta, ace sterile poate…?, cineva chiar a vrut sa stie ce fiole li se administreaza la eutanasiere) pe cand oamenii la noi traiesc in conditii inumane. A vizitat stimata dna spitalul “Sf.Treime” de exemplu, vazut-a ea oare blocul sanitar? Vazut-a cum sunt “hraniti” pacientii, li se toarna in propria vesela (daca nu ai, risti sa ramai flamand) terci ca in treuca porcilor? Dar stie ea, stimata dna, in ce conditii traiesc batranii la aziluri, stie ea oare ca cand au vizitatori, ei, sarmanii batrani mananca bananele cu coaja cu tot, rugandu-i sa astepte sa devoreze totul, caci personanulul le “confisca” mai ceva ca la vama? E frig si intuneric la necropola, dar in casa batranilor singuratici de la tara e mai cald? Vorbim despre tratarea cainilor, (din ce surse???)oameni buni, dar stie oare domnia sa ca in unele sate li se vand batranilor pastile deja expirate? Nu doreste cumva domna sa adopte vre-o potaie sau vre-un batran? Sa contribuie si cu fapta nu numai cu vorba. Ce ziceti, daca o invitam pe Brigitte sa ne viziteze tara, sa intre asa in vre-o “hrusiovca” doua si sa vada cate persoane se ingesue pe un metru patrat, cu siguranta necropola i se va parea confortabila.
February 24th, 2010 at 22:36
era un primar PNL la durlesti, crudu, care acum a trecut la PLDM. Domnul respectiv recunostea intr-un articol din zdg de prin 2007 ca la durlesti cainii se impusca. In urma cu cateva luni a fost un scandal la durlesti deoarece cu binecuvantarea lui o batrana oarba si fara acte era tinuta dupa gratii, incuiata intr-un subsol. Cand chirtoaca i-a cerut explicatii tipul a raspuns hlizindu-se prosteste si considerand ca-i tare normal asa. Prin urmare ma intreb de ce dna pavlicenco nu a luat atitudine macar in unul din cazurile date, era totusi un om din partidul ei. Lasand la o parte faptul ca intr-adevar problema cainilor trebuie rezolvata cat mai repede si mai “uman”, mi se pare ca-i cam politizata si cam umflata.