Olanda: negri, alegeri şi geamuri mari
Ora 19.00. Doar ce am omorât o vacă şi am mâncat-o. Desigur, glumesc. Suntem într-un restaurant argentinian unde totul conţine carne de vită. Probabil, argentinienii şi pâinea o mănâncă cu carne de vită. Să vedem meniul: carne de vită prăjită, carne de vită la cuptor, carne de vită tocată. Nici nu ştiu ce să aleg. Oare carne de vită? Da, şi o rog pe tanti chelneriţă să fie “well, well done”. Altfel, mi-o ard un pic pe grătar şi mi-o aduc aproape crudă. După o jumătate de ora, în sfârşit apare mâncărica. Tai, rumeg, tai, rumeg. Mă grăbesc să ingurgitez vaca. Mă aşteaptă un frumos orăşel olandez de provincie să-l vizitez.
 |
| From Olanda |
Mai întâi, însă, filmez bicicletele pe stradă. Sunt foarte, foarte multe biciclete. Este momentul în care am un schimb de replici nu prea drăguţe cu localnicii. Să le spun aborigeni? Filmez într-o direcţie, iar prin faţa mea pendulează doi afro-olandezi pe biciclete, nu ştiu cum să le zic ca să nu-i discriminezi pe negrii din Olanda. Unul vine cu bicicleta lui pe lângă mine şi mă întreabă ceva în olandeză. Nu înţeleg ce zice şi îi spun: “I don’t understand you.” “Ah, you don’t understand?”, repetă bra niga’. Pare genul de rapper cu pantalonii coborâţi până la pământ, are pe dinţi chestii de metal. ”Y’re stupid?” continuă schimbul de amabilităţi stimabilul african, privindu-mă cu duşmănie. “Wat’s up?”, întreabă un coleg de lângă mine. “Wat’s wrong?”, întăresc eu întrebarea. “Wat’s wrong?” repetă ca papagalul rapperul de pe bicicletă şi ne părăseşte la fel cum s-a apropiat: legănându-se. Cu siguranţă l-o fi deranjat camera, dar îi lipseşte ceva ca să-mi spună simplu să nu-l filmez: oare educaţia, oare buna creştere?
 |
| From Olanda |
Oricum se întuneca şi nu pot să trag mai nimic. Aşa că, pur şi simplu mă bucur de micul orăşel Eindhoven. Este atât de cochet, atât de curat, atât de aristocrat, atât de liniştit… Vreţi mai multe epitete? Vă spun doar un lucru care m-a lăsat mască. Aproape toate casele din centrul oraşului au geamurile mari spre stradă fără perdele, aşa că poţi să vezi ce fac oamenii la oră târzie în living. Deobicei citesc sau stau cu ochii în televizor. Nici vorbă de garduri de doi metri ca la noi în Pipera. Ferestroaicele sunt cât un stat de om şi foarte late. Cu toată ruşinea, recunosc, am privit în casele oamenilor, nu de alta, dar eram extrem de curios să văd o cameră de zi olandeză. De fapt, este prelungirea străzii: camerele de zi sunt foarte curate, liniştite, cochete, aranjate cu mult gust.
 |
| From Olanda |
 |
| From Olanda |
Ceva pare rupt, însă, din context. Este un Logan ce nu se înscrie în imaginea idilică de ansamblu şi mă trimite cu gândul acasă, la Bucureşti. Îmi vin în cap veşnicele întrebări. Oare de ce nu avem şi noi liniştea de aici? Oare de ce nu este la fel de curat şi la noi? Oare de ce la noi lumea se îngrădeşte cu garduri kilometrice? Îmi scapă o înjurătură: “Fir-aţi Loganul să-ţi fie!”
 |
| From Olanda |
Pe drumul nostru vedem şi un panou publicitar legat de alegerile care abia s-au consumat în Olanda. Pare ceva ireal, dar este singura reclamă electorală pe care am văzut-o timp de 2 zile. Şi nu am stat pe loc: am făcut câteva sute de kilometri prin această ţară. Este foarte târziu, străzile sunt pustii, bicicliştii au dispărut. De maşini nici nu mai zic. Tragem la Cocagne… în hotel.(va urma)
 |
| From Olanda |
June 23rd, 2010 at 10:30
Ce ne poti spune la capitolul alcool,se prefera mai energizant?
June 23rd, 2010 at 10:42
“Mai întâi, însă, filmez bicicletele pe stradă.”
Daca cumva filmai drept pe cararusa rezervata ciclistilor (banda rosie pe poza) apoi e clar de ce s-au rastit la tine
Unica agresivitatea pe care am inregistrat-o prin meleagurile astea e cea a ciclistilor. Se cred cu prioritate absoluta (pe care eu cam greu o digerez uneori).
“Aproape toate casele din centrul oraşului au geamurile mari spre stradă fără perdele, aşa că poţi să vezi ce fac oamenii la oră târzie în living.”
Imi place si mie sa trag un ochi prin saloane, mai ales in cele cu biblioteci
Am poze exact din aceeasi serie. Cred ca spionii (voyeuristi discreti) sunt grav derutati de atata exibitionism. Chiar ma intreb cu ce se mai ocupa serviciile secrete la ei 
Plictiseala. Nu mai e intriga, mister, clandestinitate.
June 23rd, 2010 at 11:09
Venera, alcoolul la ei este de doua feluri, vin si bere :). In Amsterdam este preferata marijuana si nu exagerez cu asta.
Soacra Mica, nu eram pe cărăruşă. Eram chiar la distanţă. Nu stau pe pista lor de biciclişti ca dea peste mine în timp ce-i filmez. Erau doar nişte niga’ agresivi, atât.
Am auzit o legendă, cică transparenţa asta se trage din timpurile celui de-al doilea război mondial: când trebuiau să arate că nu au ce ascunde în casele lor. O fi doar un mit…
June 23rd, 2010 at 21:50
deci e bună amrijuana olandeză sau nu? scrie ceva după ce fumezi
June 23rd, 2010 at 22:59
Mda,probl e ca nu ai ce vedea interesant sau palpitant în casele olandezilor. Mult mai interesant ar fi ce fac romanii în spatele blindajului de jaluzele de tot felul din tara mea. Nu? Scandinavii si olandezii în principal,sunt plictisiti si plictisitori. Va spun din experienta. Am amici..
June 24th, 2010 at 19:33
Observatii de jurnalist? Deh, observatii de salbatic. Waaaaaaaaaaaaaa, am vazut un negru, gata l-ai si etichatat, niga agresiv, ce salbaticie, ce inchidere la minte. E dreptul omul sa-ti spuna ca nu vrea s afie filmat indiferent de culoarea pielii. In Occident peste tot sunt “negri” de altfel si Logan-uri le vezi si in Germania, si in Franta etc.
June 24th, 2010 at 20:10
Adina, daca imi spunea ca tot omul, nu ma filma, desigur, scuza-ma si opresc camera. Dar nu, el a venit agresiv, ma intreaba daca sunt prost… Ce fel de comportament este acestea? Catalogheaza-l tu mai cuminte.
Iar observatiile sunt mai mult de om, decat de jurnalist. Citeste totul ca pe niste note de calatorie, adica personale, subiective.
June 24th, 2010 at 21:39
“algeri” asta cum?
June 24th, 2010 at 21:40
pardon, Vitalie, citit in graba
era “alegeri”
June 25th, 2010 at 00:22
alegeri municipale paremi-se
July 15th, 2010 at 20:10
Haha. Da, lipsa perdelelor e unul din primele lucruri care te şochează în Olanda. Acum m-am obişnuit, dar la început trebuia să fac un efort conştient să nu mă uit. Când mergeam pe stradă eram tot timpul cu privirea fixată înainte şi cu gâtul încordat.
Loganurile (de obicei MCV) nu sunt tocmai o raritate în Olanda.
Cu ce ocazie pe la noi prin Olanda?