COJOCARI Vitalie

Cu atât de mult patos şi explicaţii luxuriante am spus mai jos două cuvinte “mă însor” încât mă întreb: ce a fost cu mine? Analizându-mă acum, la adăpostul amintirilor, realizez că nunta a fost o perioadă plină de emoţii tari de tot. Aşa că este explicabil. Sufletul răvăşit a dat pe afară, iar rezultatul - această autoanaliză mult prea filozofică.

Una peste alta, gata, am făcut-o şi pe asta. Sunt om însurat, la casa mea, cu femeia mea. Doamna Cojocari. Sună straniu, dar al naibii de plăcut. Ce s-a schimbat? Păi, în primul rând atunci când îmi prezint consoarta, zic: “faceţi cunoştinţă, soţia mea!” În plus, relaţia, conexiunea dintre noi doi a trecut la un alt nivel. Nici nu bănuiam să fie atât de plăcut. Bun şi cam atât cu confidenţele’mi atât de intime. Trecem la lucruri mult mai practice, mai legate de viaţa reală.

Îmi expuneam într-un post de mai jos răzvrătirea împotriva conformităţilor în ceea ce priveşte nunţile la moldoveni. Eram în plină organizare şi ştiam ce nuntă nu vroiam. Să nu fie luxoasă, să nu fie exuberantă. Să fie distractivă, diferită. Aşa că am tăiat localurile din Chişinău de pe orice listă. Am găsit un loc superb în satul Purcari. Este vorba de vinăria Purcari. Am bătut palma cu primăria din satul din preajmă să ne cunune civil chiar pe gazonul verde al vinăriei Purcari, sub o arcadă împodobită, înflorată. Am tocmit un dj. Am renunţat la limuzina, am închiriat o maşină de la o companie de închirieri auto. La biserică, însă, ne-am poticnit. Ne doream să se înfăptuiască şi cununia religioasă, şi civilă într-o singură zi, adică sâmbătă, dar, vedeţi voi, bisericile ce ţin de Mitropolia Moldovei nu cunună sâmbătă. “Mare păcat şi pentru miri, şi pentru preot”, ne-au explicat slujitorii din sfintele lăcaşuri. Când vine vorba de o discuţie teologică despre originea păcatului cununiei civile într-o zi de sâmbătă sunt un mare ageamiu. Nu ştiu nimic şi prefer să fac cel mai deştept lucru, să bat în retragere. Din fericire, am găsit înţelegere la biserica “Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişinău ce ţine de Mitropolia Basarabiei. Uite-aici ne-am unit sufletele creştineşte.

Pentru că vreau să vă spun mai multe. Vreau să vă împărtăşesc lucruri de care m-am lovit şi pe care le-am trăit cu multă intensitate… mă opresc aici şi vă spun că va urma. Acum nu prea am timp.