Un moldovean în Crimeea sau de ce este Crimeea pământ rusesc?

Anul 2004. Revoluţia Portocalie din Ucraina a dus la alegeri repetate/anticipate. Eu eram student la jurnalism, anul 1. Timp berechet, curaj până la cer. Când nişte colegi m-au întrebat dacă vreau să merg în Ucraina ca să fiu observator la alegeri am răspuns fără să stau prea mult pe gânduri: DA!

Îmbarcarea şi plecarea
Deplasarea observatorilor a fost organizată cu sprijinul OSCE. În dimineaţa plecării, în faţa hotelului „Turist” din Chişinău erau vreo 100 de persoane, majoritatea studenţi. Ca să nu avem probleme cu „vameşii” transnistreni, am trecut graniţa pe la Palanca. După ce am ajuns pe teritoriul Ucrainei o maşină a poliţiei ne-a însoţit pe tot traseul. Cele cinci autocare s-au îndreptat spre Crimeea, unde urma să observăm desfăşurarea alegerilor. Spre încântarea noastră, ni s-a spus că o să mergem în oraşul Feodosia, un oraş frumos, pe malul mării Negre. Ne bucurasem prea devreme!



Ce mâncăm?
Am ajuns dimineaţa următoare în Feodosia şi eram cu toţii foarte flămânzi. Ni se terminaseră proviziile pe drum. Când colo, ne întâlneşte o ucraineancă şi ne spune ruseşte: „Еды не будет!” Ne-a explicat apoi că trebuie să ne cumpărăm mâncare din banii noştri. De unde grivne; mulţi dintre noi aveau doar lei. Ne-am revoltat, am făcut larmă, dar ce folos? Sveta, aşa se numea tipa care ne-a întâmpinat în oraşul Feodosia, ne-a asigurat că nici nu eram aşteptaţi. Cum a aflat de noi? În ultimul moment a fost trimisă de Centrul local pentru observatori să aranjeze lucrurile. Rupţi de foame şi oboseală, am fost de acord să mâncăm pe banii noştri, iar Sveta ne-a dus la restaurant. Restaurant este un nume prea pompos pentru cantina sovietică, care mirosea de la 10 kilometri a varză fiartă şi mucegai. Ce era gătit aici putea fi mâncat doar de cineva foarte, foarte flămând – ca noi. Ca să nu vomităm, după masă ne-am îndreptat spre mare să respirăm un pic aerul marin.


Unde dormim?
Sveta ne-a spus bucuroasă că ne-a rezolvat cazarea. Deşi era destul de frig, iar vântul dinspre mare îţi dădea senzaţia de ger, urma să ne stabilim pentru două nopţi într-o casă folosită doar vara de cei care veneau pe litoral în Crimeea. În camere era un frig de ne clănţăneau dinţii, iar reşourile nu făceau faţă. Frigul ne intrase până la oase şi câteva fete dădeau semne de răceală. Şoferii autocarului, doi mitocani trădători, s-au împrietenit cu „gazdele” noastre, au fost băgaţi în camere calde şi ne-au abandonat. Și Sveta a dispărut. Proprietarul, o rusoaică mare, cu care nu prea aveai curaj să te cerţi, ne-a zis că banii au fost plătiţi şi că nu-i vedem înapoi. Printr-o minune Dumnezeiască am convins-o să ne dea totuşi jumătate. I-am luat şi ne-am cărat la un hotel. Am rămas şocaţi, deşi avea condiţii decente, costa chiar mai puţin decât casa de vară în care ne băgase Sveta. Apropo de Sveta. Nimeni nu avea habar de ea. Cel puţin asta susţineau cei de la Centrul pentru Observatori, care chipurile au trimis-o să aibă grijă de noi. Pe de altă parte, nu au reuşit să ne lămurească de ce i-au dat unei necunoscute banii pentru cazarea noastră. Păream rupţi dintr-un roman de Kafka. Bănuiala mea era că în loc să fim cazaţi normal, în loc să ni se dea mâncare normală – cineva a băgat în buzunare banii de la OSCE.


Noi pe cine observăm?
Cei de la circumscripţiile de votare nu erau încântaţi de prezenţa noastră. Atât reprezentanţii din partea lui Yuschenko, cât şi cei ai lui Yanukovich ne-au arătat duşmănie făţişă. Asta am simţit eu. Oricum, nu era nevoie să fure alegerile – Yanukovich avea o susţinere largă în regiune. Abia când am plecat din secţia de votare ne-au zâmbit şi ne-au urat drum bun. Se găsiseră chiar şi doi moldoveni care ne-au zis: „la rievideri”.

Crimeea pământ sovietic/rusesc
Închideţi ochii şi amintiţi-vă din filme sau din experienţa proprie anii ’70 – ’80 din Uniunea Sovietică. Astfel veţi avea o imagine exactă a oraşului Feodosia. Drumuri extrem de proaste, cu cratere uriaşe în asfalt. Limba care se vorbeşte – rusa fără excepţie. Crimeea în sine este a Rusiei. Deşi ţineau de Ucraina, nimic nu-i facea pe oameni să se creadă toată ziua în Federația Rusă. Au păstrat şi o mentalitate de sovietici. De altfel, ai impresia că te-ai întors în timp când intri în Crimeea, în special în Feodosia. Vă amintiţi de faimoasele gume de mestecat „Love is”? Dacă vă e dor de ele, în Feodosia sunt câte vreți prin magazine. Simboluri comuniste – pe toate clădirile. Localnicii din Crimeea sunt oameni cărora nu poţi să le spui ceva de rău despre Uniunea Sovietică – rişti un pumn în nas sau o înjurătură în cel mai bun caz. Crimeea a fost până acum în Ucraina doar era pentru că Rusia îi lăsa pe toţi să creada asta. De facto, ruşii au guvernat aici. Supărat pe „derapajul” european al ucrainenilor, Putin a decis să tranşeze lucrurile. Trecerea peninsulei la Matushka Rusia, acest furt ordinar de teritoriu trebuia ambalată democratic. Așa că rușii au organizat un referendum. Şi ştiţi ce este mişto? Ruşii nici nu trebuie să falsifice rezultatele. Sper să nu vă dezamăgesc, dar din experienţa mea vă pot spune că ruşii din Crimeea vor… în Rusia.

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleO scrisoare deschisă pentru Borea, scandalagiul rus de la Eurovisionul moldovenesc