Căcănarii

Vidanja PLDM

sursa: protv.md

Politica de la Chișinău este plină de mizerie. Politica de la Chișinău este plină de oameni mizerabili. Cam așa a fost mereu. Numai că atât de multă mizerie ca la sfârșitul anului 2015 și începutul lui 2016 nu am văzut demult. Știți de cine le este frică mizerabililor cel mai mult? De cei care sunt mai curați ca ei. Mizerabilii nu se tem de mizerabili, pot găsi limbă comună și compromisuri urât mirositoare. Știți ce face un mizerabil când vede o persoană mai curată ca el? Corect, aruncă cu multă, foarte multă, enorm de multă mizerie. Mizerabilii din politica de la Chișinău nu vor să se curețe. Ei vor să ne arate că toți cei care ar putea veni în locul lor sunt la fel de murdari. Și atunci nu e nevoie de schimbare. Nu e nevoie ca ei să plece din fotoliile călduțe, din fața țevilor cu bani care curg în buzunarele lor.

Am observat o regulă. Cota de mizerie aruncată în spațiul public crește brusc atunci când apar oameni mai curați, mai spălați, mai puțin dispuși la compromisuri decât cei de la putere. Cu cât este mai curat omul, cu atât mai mult vor dori bloggerii, analiștii, postacii să-l murdărească. Personal nu mai pot citi facebookul de atâta mizerie. Nu mai pot deschide site-urile unor televiziuni, anumite bloguri fără să mi se inunde monitorul de murdărie. Am impresia că postacii, analiștii și bloggerii plătiți la bucată s-au transformat în vidanjori. Pentru cine nu știe, vidanjor este un muncitor care curăță fosele septice de caca. În popor li se mai spune și căcănari. Ei bine, acești căcănari au ajuns să arunce murdărie în toți și în toate. Asta cu un scop bine definit: patronul lor să nu pară cel mai mizerabil!

Nu ai voie să spui ce crezi despre patronul lor politic că îți sar căcănarii în cap. Căcănarii sunt și comuniști în abordare, dacă nu eşti cu noi, eşti împotriva noastră. Căcănarii altă treabă nu au decât să arunce cu mizerie. Este plin facebookul moldovenesc de căcănari. Evident, pentru treaba pe care o fac sunt plătiți. Așa că, nicio inițiativă mai așezată, niciun gând mai curajos nu va scăpă de căcănari. Vor încerca să-l inunde în mizerie. Ce nu știu căcănarii, este că nu le reușește… mereu. Și știți de ce? Pentru că aurul poate străluci până și în noroi. În schimb, rahatul nu-l prea poți deosebi de rahat.

Pe undeva mi-e milă de căcănari. Au ajuns atât e urât mirositori, că lumea se ferește de ei. Au ajuns să își dea like-uri unii la alții. Comentează unii la articolele altora. Un fel de comunitate urât mirositoare de căcănari. Numai din când în când mai apare cineva care le spune cu text deschis în comentarii că sunt vânduți și se vede de la o poștă. Însă cel care îndrăzneşte să facă asta realizează repede că nu e sănătos să vorbești cu un căcănar. Nici nu are rost. Și uite-așa, armata de căcănari ajunge să fie de… rahat. Oare ei știu asta?

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleVă urâm!