Când te ia la ochi regimul…

Tutu Selfie

Prin anii 2004, când eram student, jurnalist începător, am acceptat să fiu observator la alegerile prezidențiale din Ucraina. A fost o aventură interesantă, citiți aici mai multe. Ucraina venea după revoluția Portocalie. Era în fierbere. La întoarcere am scris unul sau două articole pentru Ziarul de Gardă. Pe atunci nu existau facebook, bloguri unde să-mi pot împărtăși aventurile, așa că le mulțumesc pentru amabilitate colegilor de la Ziarul de Gardă. Au avut încredere într-un puști. Nu am vorbit până acum despre asta, dar acele articole mi-au creat probleme. În 2004 Voronin era în apogeul puterii sale. Nimic nu anunța căderea lui.

La puțin timp după publicarea articolelor, am aflat că SIS-ul a început să întrebe de mine. Pentru necunoscători, SIS este Serviciul de Informații și Securitate din Moldova, un KGB vopsit. Mai întâi au fost pe la cămin. Au speriat-o pe directoarea căminului, o rusoaică, care mereu plângea după URSS. ”Vitalie, dacă ai făcut ceva, să le spui, mai bine recunoaște, să nu se întâmple ceva mai rău”, mi-a șoptit ea, privindu-mă ca pe un dușman de clasă, dar și cu milă. Cine știe în ce Gulag mă vedea… Băieții de la SIS au fost insistenți. Au venit și la universitate. Țin minte și acum, în sala de curs a intrat o ”matahală”. Sala s-a făcut mică de la gabaritul lui. ”Vitalie Cojocari, te rog să mă urmezi”, mi-a spus individul și mi-a arătat o legitimație de la celebrul Centru pentru lupta cu Crima Evaziunea și Corupția. Nu avea față de procuror. Era un securist. Clar. M-am oprit la ieșirea din Universitate. Nu sunt genul care merge ca berbecul doar pentru că i se spune, hai. De undeva a mai apărut încă un ins. Părea șeful. Mi-a zis, mergem să vorbim ceva despre un articol de-al tău. Eu, unde? El, la cafenea.

În local era puțină lume. Ne-am așezat. Omul de la SIS a scos dosarul meu. O poză mare și frumoasă în care subsemnatul apărea în toată splendoarea era piesa de rezistență. Au început să mă descoase. Despre articol, despre cine te-a dus, de ce ai scris despre asta? Văd că nu o scot la capăt cu ei și le spun direct: ”voi nu știți să citiți, aveți articolul meu. Este explicat totul acolo.” Derută printre spioni. Nu știu ce să facă. Dintr-odată, aud un tușit la masa de lângă noi. Doi indivizi stăteau acolo și mă urmăreau cu atenție. Unul dintre spionii mei s-a dus la ei. S-au șușotit, s-au consultat. Se întoarce la mine: ”trebuie să mergi la noi la sediu.” Curajos, cum mă știți, le spun că refuz. Dacă vor să mă legitimeze, am buletinul, dacă vor să merg la ei, trebuie să-mi prezinte un mandat de la un judecător. Derută maximă. Nu se așteptau. Din nou șușoteală. Spionii se întorc la mine și îmi spun că mă vor contacta. Dispar pe ușa cafenelei și nu i-am mai văzut.

Mi-am amintit de această fază, pentru că este trasă la indigo și seamănă izbitor de mult cu manierele domnului deputat Țuțu. La o distanță de atâția ani regimul mă ia la ochi din nou. Of, draga mea Moldovioară, tristă este soarta ta. Numai că de data asta situația este mai mult de comedie. Un deputat, Constantin Țuțu, nu are astâmpăr în colțul său de restaurant. Vrea să asculte ce îi spune politicianul din opoziție unui jurnalist. Așa că se mută lângă ei, trage cu urechea, îi pozează pe ascuns. Nu trebuia să vă temeți de mine, domnul Țuțu. Nu trebuie să vă ascundeți, nu trebuie să vă pitiți. Nu e demn de un deputat. Vă puteați face o poză cu subsemnatul fără să vă sfiiți. Aș fi acceptat. Pe bune. Nu trebuia să trageți cu urechea, mă întrebați direct și vă spuneam. Este meseria mea să comunic. Dacă vă supără faptul că stau de vorbă cu politicienii din opoziție, se poate rezolva și asta. Ne puteam întâlni, asta doar dacă aveți curaj să stați de vorbă cu un jurnalist de profesie. Nu vă temeți de mine, nu mușc, doar scriu ce văd şi ce aud. Nu vă ascundeți după cei care vă scriu şi vă postează articolele pe facebook. Hai, să văd dacă vă ține. Puteți să-l luați la întâlnirea cu mine și pe deputatul Nichiforciuc, am văzut că se pricepe la filmat cu mobilul. Pot să vă spun inclusiv despre ce o să vă întreb, despre dosarul penal deschis pe numele dumneavoastră, despe Vlad Pahotniuc…

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleCâtă geopolitica încape în Eurovision?