Am fost la concertul lui Eugen Doga. O ocazie pe care o ai o dată în viață! (Video)

Eram în sala Ateneului și savuram una după alta compozițiile lui Eugen Doga. La un moment dat a fost anunțat: ”Cântă Eugen Doga”. Nu am crezut. Chiar El își va cânta celebra ”Eterna”? Eugen Doga? La 80 de ani? Așa a fost. A ieșit cu ”muzicuța” pe scenă și a început. Notele curgeau din nai, din orchestră, din degetele Maestrului Doga. Inima bătea cu putere. Simțeai că viața este frumoasă și merită să o trăiești. Sunetele erau magnifice. Nu știu dacă o înregistrare poate reda ce simți pe viu. Iată cum a fost:

 

Talentații băieți de la Akord au cântat ”Codrii mei”. Pentru un om crescut în coasta codrilor, care are susurul izvorului în sânge, a fost o desfătare. M-am întors acasă, în Basarabia mea frumoasă. Eram acolo, în codri, pe lângă Orhei, copil, căutând ciuperci sau hălăduind printre copacii seculari. Maestrul Doga este magician, îți oferă o stare de beatitudine, te ajută să te întorci în timp și spațiu. Of! Ce dor nebun m-a apucat de locurile acelea.

Apropo, sunt convins că a fost o onoare pentru băieți să cânte în Ateneul din București această piesă, acompaniați de orchestră. Iată-i:

 

Vitalie Advahov a cântat la acordeon în Ateneu cot la cot cu Vasile Iovu. Urmăriții, sunt Dumnezeiești pe notele genialului Doga. Cum poate o palmă de pământ, vorbesc de Republica Moldova, să dea atâția oameni cu har? Uimitor. Nici nu bănuim ce comori de români există în partea stângă a Prutului.

Au fost multe chestii înălțătoare pe care nu am mai reușit să le filmez. Concertul Eugen Doga ”80 de primăveri” a fost un eveniment pe care nu-l prinzi de două ori în viață. Iar eu am avut această șansă. L-am văzut pe viu pe maestrul Doga.

Mulțumiri organizatorilor, mulțumiri Ambasadei Republicii Moldova în România, au făcut o treabă excelentă. L-au omagiat cum se cuvine pe marele român, pe compozitorul genial Eugen Doga. Sper să fi fost omagiat la fel de bine și la Chișinău. La București totul a fost la superlativ. Orchestra, corul condus magnific de mestrul Oleg Constantinov.

La pauză l-am văzut pe Eugen Doga înconjurat de cei care voiau o poză cu el. O poză lângă un geniu. A stat, a zâmbit, apoi s-a întors cu doamna Doga în sală. Încet, calm, urcând scările Ateneului. Ei doi, ajutându-se reciproc, ajunși la o vârstă venerabilă. Era o imagine emoționantă…

La mulți ani, Maestre Eugen Doga!

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleCând ai silicoane, nu stai la coadă