Am fost cu Creața cu Ochii Verzi la Festivalul ”George Enescu”

Festivalul de muzică clasică ”George Enescu” a avut ieri în program Российский национальный оркестр, adică Orchestra Națională Rusească. Am mers cu Maia, aka Ochi Albaștri și Natalia, aka Creața cu Ochii Verzi. Ce-i mai trebuie unui sentimental ca mine pentru fericire deplină? Doar un pic de Ceaicovski. Și am avut parte. La final.

 

Cunoscătorii susțin că evenimentul de aseară a fost cel mai bun concert al festivalului de până acum. Eu sunt un simplu consumator de Ceaicovski, așa că nu mă dau cu părerea. Pot zice doar că a fost sublim, feeric și mi-am luat energie pentru o lună întreagă. Am trăit momentul cu toți porii. M-am extaziat de la primele note.

 

Evident, concertul nu putea să înceapă fără un selfie al redacției blogului cojocari.ro. Prima jumătate a fost un deliciu. Deși are 5 ani, Creața cu Ochii Verzi gustă astfel de evenimente culturale. Atât cât poate și cât rabdă mintea sa de copil plin de energie. Deci, jumătate de concert a stat cuminte și a ascultat. După asta nu s-a mai putut. Am fost fericit și cu atât.

 

Cealaltă jumătate a concertului a explorat holurile Sălii Palatului. Am făcut cu schimbul, când eu, când Ochi Albaștri. Dar a fost bine pentru că, din amabilitatea deosebită a celei pe care v-o prezint ca Ochi Albaștri, am fost lăsat să ascult o mare parte din Ceaicovski.

 

Apropo, Creața cu Ochii Verzi s-a simțit bine atât în interior, cât a ascultat concertul, dar și afară, pe holuri, unde s-a imaginat o prințesă care coboară frumoasele scări ale frumoasei săli.

 

Iată și dovada că nu am stat doar eu la concert și că mi-am făcut rondul cu Creața cu Ochii Verzi sus, jos, prin toate ungherele. Un selfie plin de energie, chiar dacă ora nu mai era pentru copii. Se făcuse deja 22.00.

 

Apropo, poza asta de mai sus mi s-a părut extrem de haioasă. Frigiderele cu apă plată de pe holurile Sălii Palatului erau legate cu lanțuri.

Cum vă ziceam, am savurat din plin aventura noastră la festivalul ”George Enescu”. Un concert sublim. Ne-a plăcut foarte mult. Sper că, odată cu vârsta, Creața cu Ochii Verzi va rezista tot mai mult în interior, iar explorările holurilor se vor scurta. Nu vrem s-o chinuim, să-i impunem ceva. Credem doar că muzica clasică este foarte frumoasă și merită iubită de copii indiferent de vârstă.

La un moment dat, când s-a făcut pauză între două suite, Natalia a decis că nu mai vrea să stea. Era momentul acela, de la jumătatea concertului. Un tip cu tunsoare ciudată s-a uitat urât la noi și a comentat: ”ar trebui să fie interziși copiii la concerte”. Sunt sută la sută sigur că Natalia nu avea cum să-l incomodeze, să-l deranjeze, a fost cuminte și nu a creat niciun fel de probleme, dar asta e, un cetățean s-a simțit deranjat. Poate că are dreptate, nu zic.

Cu toate acestea, la un moment dat, în pauza mare, niște străini, din Austria sau Germania, au văzut-o pe Natalia care se plimba printre scaune și au întrebat-o dacă vrea să stea lângă ei la concert. Le-am spus că nicio șansă, că nu vreau să-i deranjeze pentru că sigur o să vrea să plece. Având în vedere nemulțumirea cetățeanului de mai sus, răspunsul lor m-a șocat: ”este în regulă, doar e un copil!”

În loc de concluzie. Chiar dacă este complicat să mergi cu copilul la concerte de muzică clasică. Chiar dacă nu va rezista tot evenimentul, cred că este bine să le insuflăm dragoste pentru acest tip de muzică. Muzica pop, cea comercială oricum ajunge la ei. Cu cea clasică este mai greu. Aici intervine dilema, cât de mult se simt deranjați cei din sală de prezența unui copil? Cât de mult acceptă ca noua generație să crească înconjurată de muzica clasică?

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleVoi cum procedați când copilul vrea să meargă la Fast Food?