Bateria Natalia

Am o metodă eficientă de a mă încărca cu energie. Dar pentru asta am nevoie de baterie. 🙂 Una extrem de mică. Mica mea baterie cu ochii verzi.

Ajung seara acasă(știți voi, momentul acela când îți lași haina și realizezi că ziua grea, nașpa, plină de capcane și oameni ticăloși… a trecut, că toate lucrurile nasoale care ți s-au întâmplat și în care ai investit atâția nervi au fost niște amănunte nesemnificative) și totul a rămas după ușă. Ce bine, ce fericire! Cu toate acestea, sunt secătuit. Nu mai am energie pentru nimic altceva.

E momentul în care o văd pe ea învârtindu-se în jurul meu ca un titirez.Hai să dansăm. Hai să cântăm. Hai să ne jucăm. Hai să-mi citești Tom(Tom Sawyer). Are o mie de idei și nu renunță la niciuna. Iar eu, cum ziceam, nu mai am energie.

Este timpul să mă reîncarc. O rog să vină la mine, să mă îmbrățișeze. Îi pun mâna la inimioară, pun mâna pe pieptul meu și îi spun:
– Natalia, dă-mi niște energie, sunt pe zero, îi zic eu în timp ce mă privește cu ochi de smarald.
– Îți dau, tati, am multă energie, îmi spune și își desface brațele pentru îmbrățișare.

O iau la piept, o țin strâns. Corpușorul ei este călduț și puternic. Mă sugrumă cu brațele în jurul gâtului. Este o mică leoaică puternică și gata de joacă. Trag aer în piept. Are un miros unic de copil.

– Eu sunt o baterie micuță, dar am energie și pentru tine, îmi șoptește la ureche.
– Da, ești bateria cea mai plină de energie, îi confirm.

Atât. Sunt fresh, sunt trezit la viață. Sunt gata de joacă. Pian? Dansuri? Ascuns? Povestit? Citit? Gimnastică? Orice. Până la 10, până la 11 seara am suficientă energie pentru jobul de tată. 🙂

Comentarii Facebook

comments

Next ArticlePonturi cu oferte de Black Friday pentru familii