Copiii și bătrânețea…

Sunt cam pesimist astăzi. Mă întreb unde greșesc părinții care sunt abandonați sau întristați rău de copii la bătrânețe?

Mărturisesc, mă uitam la scandalul din jurul sicriul regelui Mihai și, volens nolens, m-am întrebat: cu ce a greșit? Nu regele Mihai I, ci tatăl celor 5 fete.

Doi părinți frumoși, cu o soartă de roman fluviu, o familie mare, frumoasă, dar care s-a risipit în lume. Una dintre fete a fost aspru pedepsită după legile Casei Regale. Ar fi organizat lupte ilegale de cocoși în SUA. Apoi a urmat cearta dintre nepot, principele Nicolae pe de o parte și custodele Casei Regale, mătușa principelui, pe de alta. Rar vezi așa ceva. O telenovelă braziliană în spirit românesc.

Doar la sate mai auzi despre certuri și nemulțumiri desfășurate într-un loc extrem de nepotrivit, cum ar fi căpătâiul suferindului. Știu, te aștepți să nu se întâmple chestii din astea la o Casă Regală. Și totuși, se întâmplă.

Revin, așadar, la întrebare, ce să faci ca la apusul vieții să rămâi înconjurat de familie, de copii? Cât de mult să-i iubești? Cât de mult să te apleci asupra educației lor? Cât de mult să li te dăruiești?

Eh, dacă aș ști, dacă aș ști…

De parcă depinde de părinți… Cred că e doar Soarta.

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleBunelul meu...