Discriminarea familiei cu un singur părinte sau angajați nătângi?

– Bună ziua, vă rog să ne dați biletele din pachetul Family, a cerut femeia.
– Bună ziua, dar nu pot, pachetul este pentru o familie din 4 persoane, i-a răspuns casierița.
– Păi, noi suntem 3, eu și doi copii, a insistat femeia.
– Doamnă, nu se poate, familia este formată din doi adulți și doi copii, iar dumneavoastră nu sunteți familie, a explicat casierița.
– Nu se poate așa ceva. Vă rog să chemați un șef. Și noi suntem o familie, chiar dacă suntem 3 membri, un adult și doi copii.
– Bună ziua, eu sunt supervizorul, ce s-a întâmplat?, a intervenit o altă angajată a cinematografului.
– Vreau bilete la un pachet family, că e mai ieftin să iau 4 bilete în loc de 3 separat, i-a explicat din nou femeia.
– Nu se poate, sunteți doar trei persoane, iar o familie este formată din doi adulți și doi copii, a replicat și supervizoarea.

Nu știu dacă acestea au fost cuvintele(discuția este complet închipuită și se bazează pe relatarea femeii).

Nu avem poziția angajatelor cinematografului, nu știm dacă ele confirmă că anume așa s-au desfășurat lucrurile. Nu știm dacă mama singură are dreptate sau a exagerat.

În schimb, abia după ce scandalul s-a viralizat pe Facebook și s-a rostogolit în presă, a apărut și o reacție a cinematografului. În reacție se spune că ei nu vor să definească familia. Că este o ofertă comercială, pentru 2 adulți și 2 copii. Că așa au gândit-o ei. Că le pare rău, că nu au vrut să discrimineze, bla, bla, bla și că vor regândi ofertele lor, astfel încât să vândă și pentru un adult și 2 copii…

Deci, avem o problemă clasică de comunicare. Ai o ofertă pe care o numești ”family”, că e cool să atragi familii la film. Dar ai niște angajați mai nătângi care nu știu să explice omului ca să nu se facă din țânțar armăsar.

Dacă omul vrea pachetul, dar pleacă de la tine cu impresia că tu nu îl vinzi pentru că, în accepțiunea ta, familia este aia în care există 2 adulți – tu, companie, ești nașpa. Nu omul. Nu clientul. Pentru că un client are întotdeauna dreptate, chiar dacă greșește. Trebuie să îți alegi cu grijă cuvintele când vorbești despre o chestie sensibilă, cum e familia lui.

Nu de alta, dar mama din povestea de mai sus a înțeles de la angajați că ea este dintr-o familie… ”nefirească”. Desigur, este posibil ca angajatele să nu-i fi zis asta, dar așa a înțeles clientul când a plecat furios acasă. Că respectivul cinematograf nu-i consideră familia ”normală”. A ajuns acasă, a scris pe Facebook, iar povestea a ajuns la români și românii s-au inflamat fără să știe detalii.

Și ca să fii prost până la capăt, tu, cinematograf, alegi să dai o reacție la hăăăăăt, când deja se stingea scandalul. Ce înțelegem de aci? Că o companie trebuie să pună mâna să-și instruiască bine angajații în privința campaniilor proprii. Că anumite chestii sensibile, cum ar fi familia omului, ar trebui tratate cu mult tact, să nu lași impresia că îl discriminezi. Că angajații care habar nu au să discute cu clienții ar fi bine să se ocupe de altceva, iar dacă au dat cu bâta-n baltă, să fie buni și să reacționeze imediat, să nu lase buboiul să se spargă. Nu de alta, dar după aia e greu să mai convingi satul că popa nu are fată.

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleAtâția copii obezi în România... Incredibil :(