Grătar pe malul mării: VLOG și instrucțiuni de utilizare

Acum o lună eram într-un Hotel din Antalya, Turcia și am văzut restaurantul acesta. Mirosul dulce amărui de grătar m-a dat gata. Locul în care se afla era însă totul: pe malul mării, în imediata apropiere a plajei. Cum ar fi fost un asfințit, pe malul mării, la un grătar, cu familia? Cât de tare? Așa că am făcut rezervare și ne-am dus. Mai jos o să aflați povestea grătarului de pe malul mării și cum se face. Pe scurt, oleacă de instrucțiuni, ca să vedeți prin ce am trecut noi. 🙂

 

Am ieșit din Hotel pregătiți de grătar pe malul mării. Eram îmbrăcați în alb. 🙂 Bluză, cămașă, tricou alb. Evident, Natalia avea cel mai cool outfit. Un tricou pe care scria că e năzdrăvană. Și năzdrăvana Natalia a ținut să ne arate de ce merită tricoul. Nu s-a lăsat până nu a admirat toate florile, de pildă cele din poza de mai sus, până nu a mâncat două dude, până nu a făcut roata pe gazonul verde strălucitor. A mai făcut și alte prostioare, dar vă las să le descoperiți în vlogul de la finalul acestui articol.

 

Și, după acest periplu Nătălicesc, iată-ne ajunși pe malul mării, la restaurant. Iar aci, chelnerii, extrem de drăguți și binevoitori ne duc în fața unei vitrine și ne spun: ”băbăieț, iată carnea macerată, iată roșia tăiată, poftim grătarul, poftă mare!” Noi, ”cuuuum? Trebuie să ne facem propria mâncare? Păi, noi credeam că… Nu contează, hai la grătar că murim de foame!”

Adevărul este că dacă nu era Natalia să ne ajute, adică să înșire ea carnea și legumele pe grătar la sfârâit, stăteam și acum pe malul mării, mirându-ne că trebuie să ne gătim mâncarea. Spirit inventiv și plin de energie, Natalia a reușit să frigă roșiile, ceapa, ciupercile, carnea fără să-și pârlească degețelele. Ceea  ce a fost o mare realizare. Credeți-mă! Am stat cu inima cât un purice pentru că grătarul era bine încins.

Nu cred că am fi primit 5 stele Michelin pentru bucătăreala noastră, dar mâncarea a fost mai mult decât gustoasă. Ori poate noi eram flămânzi? În fine. Carnea aia bine macerată, șașlâkul(barbeque) ăla bine rumenit, legumele alea pârlite suficient de mult se duceau pe gât de parcă erau sănii olimpice. Berea a însoțit minunatul grătar, că nu era să-l lăsam singur. Mmmmm, ce gustos a fost. Și faptul că eram pe malul mării, făcea totul unic.

Așadar, the best grătar of my life! Iată cum a fost și pe video! Acum VLOGUL de pe COJOCARI.RO, dragii mei:

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleAricică și Veve salvează pădurea(poveste pentru Natalia)