Cum am salvat ziua Nataliei? Povestea baloanelor

Ziua în care Natalia a împlinit 6 ani a fost minunată și… plină de aventuri. Una dintre ele, cea mai mare și care putea să strice ziua ei de naștere, o s-o povestesc mai jos. Noroc că eu sunt tatăl ei, iar ea este fetița mea. Așadar, despre cum am salvat ziua de naștere a Nataliei.

Totul începuse atât de frumos. Atât de frumos. Cu Natalia și Marta la pizza de… naștere. Marta i-a adus Nataliei cifra șase umflată cu heliu. Și celelalte baloane erau cu heliu, dar cea mai importantă, evident, era șasele.

Natalia și-a întâmpinat musafirii ei zâmbind. Toți prinți și prințese. Toți eroi din povești: gemenii cu suflete bune, Isa cu privirea blândă, Sara cea deșteaptă, Patrick cel vesel, Octavia cea creață și mulți, mulți alții.

Totul era atât de bine și de frumos. N-aș fi crezut că niște copii se pot distra atât de tare într-o pizzerie din mall. Deși alungaseră jumătate de clienți cu strigătele lor, deși angajații erau la al zecelea pahar strâns de pe jos, iar părinții îi pierduseră de zece ori și tot de atâtea ori îi găsiseră, totul era bine. Nimic nu prevestea ”tragedia” care urma… 🙂

În centrul atenției copiilor erau baloanele cu heliu, dar mai ales șasele maiestuos. Cine a văzut desenul ”Up” și nu s-a întrebat dacă și pe el îl pot ridica baloanele de heliu? 🙂 Probabil că asta s-au întrebat și copiii, care au venit, au dezlegat baloanele și… duși au fost.

Dar peste câteva minute Natalia a venit plângând cu suspine. Am sărit cu toții să aflăm ce s-a întâmplat. Credeam că s-a lovit, că o doare ceva, că a căzut… Atât de tare plângea. Printre icnituri ne-a lămurit: ”cineva mi-a dat peste braț și am scăpat baloanele din mână!”

Ne-am dus să vedem cum stau lucrurile. Angajații pizzeriei au răsuflat ușurați. 🙂 Ne-am uitat pe ”cerul” mall-ului și pentru prima dată ne-am dat seama că tavanul în mall este foarte înalt. Mult prea înalt. Nicio șansă să luăm baloanele care păreau lipite de tavan.

Sara a luat-o în brațe pe Natalia. A îmbărbătat-o, dar nimic nu-i putea alina pierderea baloanelor. Nimic. Era tristă și pierdută. Ziua de naștere atât de frumos începută, cu distracții, cu urlete prin mall brusc se transformase într-o ”tragedie” cumplită. ”Cifra șase. Cifra șase… Nu mai este”, suspina Natalia în brațele Sarei, în timp ce Octavia își dusese mânuțele la guriță. O astfel de dramă îi era peste puteri. Până și gemenii cei curajoși au avut sclipiri de frică în priviri: ”dar dacă adulții nu or să poată ajunge la baloane?”

Ceea ce era adevărat. Până la un punct. Până în momentul în care mi-a venit ideea salvatoare, cea care a salvat ziua de naștere a Nataliei. Să nu te pui cu un tată de fată. Iar baloanele acelea au avut curajul nesăbuit să-i strice distracția fetiței mele. Stați să vedeți ce mi-a dat prin cap. Dar, înainte de asta, să vă spun cât de mult m-au ajutat angajații mall-ului. Unul a venit cu o scară mică, mititică. Ce să fac cu ea, frate? Acolo îți trebuia un Ghiță Mureșan care să urce pe scară și să sară de pe ea cât de sus poate. Apoi m-am rugat de un paznic să găsească un băț mai lung cu care să pot agăța baloanele… Am primit doar promisiuni, iar mai târziu s-a făcut că nu mă vede.

Așadar, să-i lăsăm în plata Domnului pe angajații din mall, care, fie vorba între noi, numai de baloanele noastre aveau timp. Deci, ce-am făcut? Cum am salvat ziua de naștere a Nataliei? I-am invitat pe copii la un iaurt pe bancă, iar eu am rămas sub norișorii de heliu de pe cerul mallului să mă scarpin după ceafă… Evrika! Am țipat eu. Mi-a venit o idee. Am mers acasă, am luat un balon cu heliu. Altul. M-am întors la mall. Am mai luat cu mine un mosor cu ață de cusut și un scotch. Apoi am lipit un pic de scotch de capătul de sus al balonului. L-am legat cu ață de cusut și am început să-l ridic. Balonul a ajuns aproape de șasele nărăvaș. Scotch-ul s-a lipit de el și le-am tras în jos.

Am salvat Ziua Nataliei. Acum copiii erau fericiți, iar Natalia și mai fericită. Vedeți poza cu șasele ei. A fost încântată de reușită și mă tot întreba cum am făcut.

 

ps: Ideea nu a fost a mea. Mi-a fost sugerată de unul din tăticii zgâtiilor drăguțe care s-au prezentat la petrecere!

În această povestioară de mai sus se exagerează mult. Adevărul! Copiii nu au fost gălăgioși, dimpotrivă, extrem de cuminți și haioși. Niciun pahar nu a fost spart și niciun balon nu au avut de suferit de ziua Nataliei. Angajații din pizzerie au fost drăguți și nici clienții nu au fugit.

La mulți ani, copil minunat!

Comentarii Facebook

comments

Next ArticleWhen Vitalie met Maia(am făcut 8 ani de căsătorie)