”Dictatura” algoritmului sau ce pericol ascunde Inteligența Artificială?

Image may contain: 2 people, closeup

(sursa poza)

Când partidul AUR a ajuns în Parlamentul României, am văzut pe Facebook multe uimire la cei care aflaseră abia atunci de existența partidului.

Acum o jumătate de an, cineva m-a rugat să-i fac niște setări pe Facebook și pe Instagram. Era ceva simplu. Am făcut, dar apoi m-a uimit ceva pe wall. Wall-ul cu noutăți, postări, pe care îl vedea doar persoana respectivă. Erau foarte multe filmulețe cu influenceri de care nu am auzit, dar pe care persoana îi cunoștea bine pentru că îi urmărea și le împărtășea viziunile anti-mască, anti-vaccin.

Din când în când văd mirare la unii pentru că le apare publicitate la pantofii pe care și-i doresc și nu știu cum de a aflat Google și Facebook despre asta.

În interviul pe care l-am făcut cu șefa Google România, Elisabeta Moraru, am întrebat-o ce sunt algoritmii și cum funcționează? Inițial a glumit susținând că dacă răspunde la întrebare, nu ar mai trebui să iasă nimeni din cameră. Apoi a zis, la modul cel mai serios, că pur și simplu nu știe.

V-am dat exemplele de mai sus pentru că arată simplist: Inteligența Artificială este o realitate.

Nu realizăm sau ne facem că nu vedem, dar IA(Inteligența Artificială) ne influențează voturile, ne inundă gândurile cu informații de o anumită factură, ne convinge să cumpărăm/votăm ceva ce “ni se potrivește”.

IA(sau AI) știe că avem sau nu avem tangențe cu un partid, cu un ONG, cu o societate comercială. ȘTIE și ne trimite informații “relevante”, chestii care ne interesează cu adevărat.

“În bula mea a apărut informația asta”, obișnuiți să spuneți, conștienți de faptul că există cineva care vă selectează informațiile pe care le consumați.
Acel cineva este Inteligența Artificială sau algoritmii despre care am întrebat-o pe șefa Google România.

Adevărul este că sunt puțini oameni în întreaga lume care pot explica în detaliu cum funcționează Inteligența Artificială sau algoritmii. Nu o spun eu, nu o spune șefa Google România. O spune Yuval Noah Harari.

Cu siguranță ați auzit despre acest istoric israelian, autorul unor cărți celebre în care istoria, filosofia, tehnologia, biologia, antropologia și știința popularizată se împletesc armonios.

No photo description available.

Harari scrie(excelent) în cele mai cunoscute, prestigioase publicații din Vest și este intervievat de marile televiziuni ale lumii. Spun asta ca să vă arăt ca într-o lume plină de conspirații Harari este credibil.

Este credibil în ciuda faptului că tonul dur la adresa lui Putin din cărțile scrise în engleză(inclusiv în română) a fost înmuiat mult(pur și simplu au dispărut anumite pasaje) în cărțile sale traduse în rusă.

Deci, Harari crede că alegerile și deciziile pe care le luăm sunt niște… cumpărături emoționale. Noi votăm(cumpărăm) ideile unui partid, promovăm(cumpărăm) ideile unei acțiuni civice, politice pentru că ne-a atins o coardă sensibilă.

Spune în “21 de lecții pentru secolul XXI” că: “alegerile și referendumurile nu țin de ceea ce gândim, ci au de-a face cu ceea ce simțim.”
Adaugă apoi “pe măsură ce guvernele și corporațiile vor reuși să descifreze sistemul uman de operare, vom fi expuși unui val de manipulare, publicitate și propagandă bine direcționată.”

Aparent, oamenii nu știu multe despre universul lor intern. Iar acesta este noul pariu al științei, al Inteligenței Artificiale: să afle mai multe despre noi. Mai multe decât știm noi înșine.

Un citat dur din Harari:
“Odată ce cineva va dobândi capacitatea tehnologică de a descifra și a manipula inima omului, politica democratică va deveni un spectacol emoțional cu marionete.”

Și mai dur:
“Odată ce politicienii ne vor putea manipula emoțional în mod direct, provocând anxietate, ură, bucurie și plictis după bunul lor plac, politica va deveni un simplu circ emoțional.”

Cum se ajunge la manipularea noastră? Mai simplu decât credeți. IA află lucruri despre noi și ne pătrunde în creier. Practic, ne știe cele mai intime secrete înainte să le conștientizăm noi.

Harari este homosexual și ne dă un exemplu personal. Susține că într-un viitor nu foarte îndepărtat o aplicație ar putea să-ți spună dacă ești gay ori ba. Nu e nevoie de un cip în creier. Va fi suficient să vadă cât de mult și cum urmărești bărbați/femei pe Facebook/Instagram/YouTube/TikTok…

Ar putea ști mai bine decât omul pentru că omului îi este caracteristică negarea.

Cum ar fi să-ți spună o mașinărie că iubești o persoană de același sex? Păi, ar putea fi chiar bine, zice Harari, întrucât scapi de teroarea și presiunea fantastică pe care o trăiești în timpul negării unei stări.

Bun. Ajungem la o întrebare importantă. Cum va ajunge calculatorul să afle atât de multe lucruri despre noi?

Îl ajutăm noi, spune Harari:
“Oamenii își oferă bucuroși bunul cel mai de preț – datele personale – în schimbul unor servicii gratuite de e-mail și al filmulețelor amuzante cu pisici. Seamănă oarecum cu triburile africane și amerindiene care, fără să-și dea seama, le-au vândut imperialiștilor europeni țări întregi pe mărgele colorate.”

Inteligența Artificială ar fi deocamdată într-un soi de copilărie: “Acum creăm oameni docili care produc un volum enorm de date și funcționează ca niște cipuri foarte eficiente într-un mecanism uriaș de procesare a datelor, dar aceste vaci de date nu maximizează nici pe departe potențialul uman.”

Oau, vaci de date! În Matrix – oamenii erau baterii, la Harari – oamenii sunt vaci de date. Așadar, IA află date, “le rumegă”, algorimtii le suprapun și le transformă în tot felul de cunoștințe despre noi. Cunoștințe vaste, cuprinzătoare, pe care noi nu le putem bănui sau nu avem această capacitate.

“Ne-am putea confrunta cu o mulțime de boți care vor ști să ne manipuleze emoțional mai bine decât mamele noastre și să folosească această abilitate neobișnuită ca să încerce să ne vândă ceva – o mașină, un politician sau o întreagă ideologie.”

Suprinzător este că nici politicienii nu sunt feriți de această iluzie a votului liber, spune Harari. Au acum consilieri care le oferă explicații și variante din care aleg una singură. Însă lucrurile se vor schimba:

“Politicienii au iluzia că aleg, dar deciziile cu adevărat importante au fost luate deja mai devreme de economiștii, bancherii și oamenii de afaceri care au modelat diferitele opțiuni din meniu. În câteva decenii, politicienii s-ar putea trezi că aleg dintr-un meniu scris de AI.”

Cum vă simțiți când realizați că un algoritm, o mașinărie ar putea decide în locul vostru ce e bine sau rău pentru voi? Este dictatură sau o nouă etapă de dezvoltare a omenirii? E bine sau e rău? Are dreptare sau nu Harari?

Acum, de pildă, mașinăria alege ce muzică vi se potrivește. Algoritmul de pe YouTube, Spotify a învățat să fie propriul nostru DJ. Poate că încă mai dă chix, dar algoritmul ne învață repede preferințele muzicale și de regulă chiar pune muzică pe gustul nostru. La fel și Netflix când vine vorba de filme.

Nu vă amăgiți că vă puteți opune, spune Harari. Economia este modelată astfel încât este imposibil să nu fiți influențați de algoritm/Inteligența Artificială.
Cumperi o poliță de asigurare, mergi la un spital, intri într-un supermarket, deschizi televizorul, te conectezi la rețelele de socializare… înseamnă că ești influențat de algoritm. Fără nicio îndoială, spune istoricul.

Terminator, Matrix – aceste producții au încercat să prevadă viitorul condus de mașini și Inteligență Artificială. Dar scriitorii, producătorii filmelor SF au înțeles greșit Inteligența Artificială pentru că au confundat inteligența artificială cu conștiința artificială.

Altfel zis. Un calculator poate face rapid un calcul extrem de complicat, dar nu va avea mândria lucrului bine făcut. Nu va fi conștient de sine. Nu se știe(Harari nu știe) când și dacă Inteligența Artificială va fi dotată cu o conștiință artificială.

Pot exista algoritmi pentru emoții, dar un calculator nu le va trăi. Tocmai de aceea, o apocalipsă în care calculatorul vrea să ne folosească drept baterii ca în Matrix este puțin probabil, ne liniștește Harari.

Pericolul cel mai mare nu este ca Inteligența Artificială să ne elimine ca pe niște viruși sau bacterii. Nu. Pericolul mare este ca omul să devină irelevant, crede Harari.

De ce? Pentru că dacă IA ne va conduce avioanele, mașinile, camioanele, ne va scrie știrile, ne va învăța copiii, ne va trata la spital, ne va prepara mâncarea, ne va curăța casele… Noi ce vom face? Ce joburi vom avea? Ce relevanță vom avea pentru corporațiile dătătoare de joburi? Va mai avea nevoie economia de noi?

Nici măcar sursă de consum nu vom fi, pentru că mașinăriile consumă mai mult și mai inteligent decât oamenii…

Comentarii Facebook

comments

Next Article“Terorism” moldovenesc în SUA. Atacul asupra Capitoliului