Articolul de mai jos a fost numit în stil bombastic, caracteristic site-urilor de acest tip: Jurnalistul care a citit 534.450 de cărți: Mult prea puține! Era o glumă, o să înțelegeți dacă citiți tot interviul. Ce aș fi putut să răspund la întrebarea câte cărți am citit în viața mea? Am zis în glumă o cifră care mi-a venit în cap și am adăugat adevărul – puține, mult prea puține. Pentru că oricât de mult citesc, realizez că rămân atât de multe lucruri necitite… Dacă aș mai avea o viață în plus, aș tot citi!
SHOK: Vitalie, te-am invitat și pe tine să ne spui “Ce citesc jurnaliștii”. Ești pasionat de lectură? Cum ai descrie acest hobby?
V.C.: Sunt îndrăgostit, nu doar pasionat. Îmi place să mă pierd în gândurile unui om chiar dacă e mort sau la mare distanță. Are loc o chimie ciudată și intimă între mine și omul respectiv. Din fericire, am avut o copilărie fără calculator și televizor. Sunt reprezentantul generației care și-a făcut temele la opaiț și care se putea uita la televizor doar 4-5 ore pe zi. Atât aveam curent. Un adolescent are nevoie însă de palate în cap. Le-am construit cu ajutorul cărților. Trebuia să evadez din lumea săracă și chinuită în care mă născusem. Așa că am ajuns să înghit câte 2-3 cărți pe săptămână – cărți din sărăcăcioasa, dar minunata bibliotecă sătească. Ghinionul generației mele, lipsa curentului, îl văd acum ca pe un mare noroc. Continue reading…