Nu poți, nu ești în stare, o să te faci de râs…

sursa foto

Nu sunt foarte pasionat de fotbal, nu în ultimii 10 ani. Dar a ajuns la mine acest clip unde Boloni, celebrul antrenor român, vorbea despre fotbaliștii români care pleacă cu mari speranțe în Vestul Europei, în campionatele puternice din Occident, dar nu reușesc să demonstreze mai nimic.

Boloni nu spune că ai noștri nu sunt talentați, că nu sunt buni sportivi… Dimpotrivă, zice că avem talent cu carul la fotbal. Doar că acestor fotbaliști tineri le lipsește motivația.

Vorbesc de fotbal, dar exemplul poate fi extrapolat la toate aspectele vieții noastre de… români.

Motivația? De ce nu o căpătăm? De ce o renegăm?

În minte îmi vine alt caz. Continue reading…

”Un copil bun”

Deseori am auzit expresia asta: ”un copil bun”. Nu i-am dat prea mare atenție până când nu am înțeles-o cu adevărat.

Am realizat, în primul rând, dacă ai parte de ”un copil bun”, ești binecuvântat. Pentru că un copil bun nu o să-ți complice munca de părinte. O să ți-o facă mult mai ușoară. Un copil bun o să priceapă destul de repede ce i se spune și o să facă distincția dintre când trebuie să se joace și când trebuie să aibă activități.

Atenție, ”un copil bun” nu este un bibelou care să accepte orbește ce i se spune. ”Un copil bun” are suficientă minte cât să fie curios, să întrebe, să se facă înțeles.

”Un copil bun” nu este un copil docil, care vrea doar să se facă plăcut. ”Un copil bun” este politicos, dar știe să-și apere și punctul de vedere. Continue reading…

Copiii și sportul. Dezavantaje

sursa foto

Copiii trebuie să facă sport? Daaaa, va fi răspunsul aproape unanim al părinților. Dar ce înseamnă asta? Cât de multe sacrificii sunt dispuși să suporte părinții și cei mici pentru acest mirific ”copiii trebuie să facă sport”.

Nu-i punem la socoteală pe cei care nu vor ca ăștia mici să transpire sau să se murdărească și le cer să stea cuminți, pe bancă, în parc. Oamenii respectivi sunt efectiv de pe altă lume.

De asemenea, nu o să vorbesc de avantajele sportului, le știți cu toții. Sănătate, un corp frumos, o agerime și disciplină net superioară pentru urmașii noștri. Dar ce nu se vede când vreți să duceți copilul la sport? Continue reading…

Povestea unei fetițe

Acum mulți ani, o familie a decis să plece din România. Ca orice plecare, nu putea să fie una ușoară. Cel mai probabil extrem de greu i-a fost copilului. L-au adus înapoi, la bunici, la Pitești.

Copilul avea 5-7 ani când a fost adusă la bunici, în România. Era o fetiță cu vădite aptitudini sportive. A început să joace tenis.

Părinții au luat-o din România și au dus-o în Canada. Apoi fetița a crescut. Tenisul era din ce în ce mai important pentru ea. Antrenamentele erau tot mai grele, dar plăcerea de a juca – uriașă.

Statul Canadian a zis că îi dă bani, dacă e atât de talentată. Și i-a dat. Iar fetița a crescut frumos, s-a transformat într-o domnișoară de 18 ani. Au trecut 11 ani de când a ajuns în Canada. Continue reading…

Iată ce contează după ce trăiești 35 de ani

Am 35 de ani. Sunt tată. Sunt soț. Sunt fericit. Cu adevărat fericit.

Nu pot spune că nu am vise și nu aspir la mai multe. Da, banii sunt o problemă. Ca pentru oricine. Mă gândesc cu îngrijorare la ziua de mâine. Ca orice om. Chit că îmi place, jobul este o sursă eternă de stres. Dar toate acestea nu mă încurcă să mă bucur de ce am. De ziua de azi. Continue reading…

Am fost antrenorul de tenis al Nataliei(VLOG)

Weekendul trecut am mai făcut o oră de tenis de antrenament cu Natalia. Fetița mea de 6 ani și 8 luni face pași siguri pe terenul de tenis pentru a mă bate măr la acest sport pe care nu-l stăpânesc.

Se va întâmpla cât de curând. Peste o jumătate de an nu o să mai pot să țin ritmul.

Am început ușor cu alergat. Nu am fugit io la viteza mea maximă, dar, vă rog să mă credeți, tot am făcut un efort să mă țin după Nati. Începe să alerge destul de bine și își întărește rezistența la alergat. După 3 ture io respiram mai apăsat decât fetița mea de 6 ani. Continue reading…

Natalia joacă tenis(Vlog)

Doar cei care nu au ținut o rachetă în mână, care nu și-au dat copilul la un sport sau care nu au făcut în viața lor mai mult de câteva săptămâni legate ceva activitate fizică vor putea comenta cu ușurință rezultatele altora din sport. Pe de o parte unii vorbesc cu emfază, pe de altă parte alții vorbesc cu bătaie de joc despre echipa de tenis a României. Sincer, nu mi se pare în regulă.

Prea ușor, mult prea ușor se pun etichete. Doza de respect față de muncă, față de cei pe care îi urmărim de pe margine este prea mică. Poate că unii au impresia că dacă vor reduce importanța unor sportivi lenea și inactivitatea lor nu va mai fi atât de dureroasă. Dar nu este așa. Nu poți arunca cu noroi în cineva fără să-ți murdărești mâinile. Continue reading…

Ai 120 de kile și vrei să-ți convingi copilul să facă sport?

Când s-a născut Natalia mi-am dorit să facă sport, să crească un om sănătos și frumos. Oamenii sportivi, de regulă, chiar dacă nu fac performanță, arată bine, se simt bine, iar asta le influențează pozitiv lumea interioară.

Dar cum să fac asta? Cum să o conving să adopte acest stil sănătos de viață. La îndemână era metoda clasică și, evident, cea mai ușoară. Dai copilul la niște ore sport și îl pisezi să se țină de treabă.

Doar că poate mirosi a ipocrizie umană. Nu credeți? Copilul poate spune lejer: pe mine mă chinui, mă alergi, mă trimiți să transpir, să am activități sportive intense, iar tu ai 120 de kile pe un picior, ultima dată ai făcut mișcare când a trebuit să alergi de Paște ca să iei ultimul salam rămas pe raft la hypermarket. Continue reading…