Respectul copilului tău nu se impune, se câștigă!

american-beauty

Mi se spunea de mic, să-ți respecți, să-ți asculți părinții. Și mi se amintea asta de fiecare dată când mi se ura ceva. La zi de naștere, la trecerea în altă clasă, la o sărbătoare. Și nu doar mie. Se punea astfel o presiune uriașă pe majoritatea copiilor. Să ți se zică de atâtea ori să îți asculți/respecți părinții, este ca și cum te-ar considera un mare bandit, care o problemă de comportament, căruia trebuie să i se amintească mai des obligațiile sale. Nu pot spune despre mine că am fost un copil problemă. Dimpotrivă. Problema este în societate. Societatea care îi consideră pe copii ființe inferioare și ciudate, care trebuie robotizați: să asculte, să respecte, să facă, să tacă.

Continue reading…

Aventurile Nataliei la Ferma Animalelor. Impresiile unei zile de vară

20160918_135911

Acum o lună, când soarele încă ne făcea să oftăm supărați: ”vaaai, ce căldură!”, am vizitat Ferma Animalelor. Pentru cine nu a auzit, este un fel de grădină zoologică, dar cu animale de casă. De fapt, sunt și animale sălbatice, însă foarte puține.

 

20160918_130304

Subsemnatul a crescut la țară. Faptul că trebuie să dau 10 lei, parcă atât era biletul, ca să intru și să văd, de pildă, niște oi, mi se părea că sunt luat de berbec. Dar nu am avut dreptate. Natalia s-a distrat de minune. Cărui copil nu-i plac animalele? Mai ales când nu poți ține prea multe la balcon. Așa că mi-am schimbat părerea. Acum cred că aș fi fost berbec dacă nu mă duceam. Continue reading…

Balerina

natalia-balerina

Natalia a mers la balet de la 3 ani. Face un an deja de când practic nu ratează nicio oră. Am ales baletul din câteva considerente practice. În primul rând, pentru că a trebuit să facă o activitate care să o ajute să-și dezvolte postura, ținuta, oasele. Recomandarea specialiștilor. În al doilea rând, a fost de plăcere. Am văzut de câteva ori spectacolul de balet Spărgătorul de nuci. Apropo, vă recomand să vă uitați anume la acest balet. Nu este plicticos nici măcar o secundă. Este genial, iar un copil pricepe ușor povestea. Nu ai nevoie să-i spui nimic. Este fascinant.

Nu sunt genul care să încarce copilul cu multe activități. Rămân în continuare la ideea că un copil trebuie să aibă copilărie. Atât cât se poate. Mai ales la vârstă fragedă. Din fericire, o oră de balet pe săptămână se înscrie armonios în copilăria ei. În căutarea cursurilor de balet am găsit Casa de Balet. Deocamdată este cea mai mișto școală de balet din București. Părerea mea până în acest moment. Sunt extrem de profi. Reușesc să îmbine rigoarea baletului cu frumusețea lui. Copiii au parte și de exerciții, dar și de dans. Micuții reușesc să fie interesați de ce fac mai mult decât o singură oră. În ceea ce mă privește, sunt mai mult decât mulțumit. Continue reading…

Am fost la prima oră de parenting din viața mea! Curs ținut de Otilia Mantelers

20161001_164427

Nu există o facultate pentru părinți. Nici măcar o școală sau o grădiniță. Nimeni nu te învață să fii tată, mamă. Poate doar școala vieții. Dar nu m-aș baza pe ea. Ce-i drept, există cursuri de puericultură, există seminare de parenting, există ore de traning în acest sens. Chestia este că în meseria de părinte, oricâte cursuri ai urma, practica este peste teorie. Eu îi spun terorie. Trebuie să trăiești ca să ai idee despre ce te învață unii. Acest articol nu este un manifest împotriva cursurilor, traningurilor, seminarelor. Dimpotrivă. Mergeți, dragi părinți. Aflați, învățați, dar nu exagerați încercând să fiți părintele perfect. Așa ceva nu cred că există. Eu, de pildă, nu aș vrea să fiu copilul unui părinte perfect.

Înainte să se nască Natalia nu fusesem la cursuri de puericultură. Aș fi vrut, dar timpul este un lux pentru un jurnalist. Mă rog, ca pentru mulți alții, ca să nu mă plâng doar eu. În schimb, am citit. Ne-am cumpărat cărți despre copii, creșterea copiilor, psihologia copilului. Aici îmi permit să vă dau un sfat. Citiți cât mai multe cărți despre copii. Evitați să vă informați doar de pe internet. Informația gratuită este gratuită pentru că nu are nicio valoare. Nu-i așa?

Continue reading…

Cum să desenezi corect pe pereți fără să te certe părinții. Tutorial pentru cei mici

img_20150228_132622

Adulții nu o să ne înțeleagă niciodată. Nici noi nu-i prea înțelegem. Cum să ai un perete așa de alb și să nu vrei să desenezi pe el? Noi, copiii mici, vedem mobila de la bucătărie, albă, frumoasă, netedă și ne apar în cap niște muze greu de stăpânit. Se supără părinții, dar nu ne putem abține. Ne-ați spus de o sută de ori să nu desenăm mobila. Știm, dar fără să vrem, ne trezim cu carioca în mână, pictând. Nu mai spun de perdele. Ah, perdelele, cât de frumos se pictează. Casa este plină de ”planșete” speciale pe care ni se spune că nu avem voie să desenăm. Noi dăm din cap că am înțeles, dar peste câteva minute îl reînviem pe Van Gogh.

Din experiența mea de viață – am patru ani – am realizat că nu este bine să te abții. Mâine ajungem adulți și devenim plicticoși, dragii mei copii. Adică respectăm reguli, nu pictăm pereții. Trăiește clipa copilăriei. Asta e deviza mea. Încă nu știu cum se zice în latină, dar peste câțiva ani sigur o să aflu. Și tot din experiența mea, micuții mei prieteni, o să vă dezvălui câteva trucuri de pictat acolo unde nu este voie. Continue reading…

Încrederea de sine se moștenește

joe-pesci-home-alone

Ce spui când te uiți în oglindă? Că ești gras/grasă, că nu arăți bine, că nu ești frumos/frumoasă? Poate că nu e cazul să o faci așa de des când pe lângă tine se învârte cel mic. De ce? Orice psiholog o să-ți spună: încrederea de sine se mai și moștenește. Am observat meteahna asta la mulți părinți. Chiar și la mine. Dar lupt cu asta. Jur.

Este plăcut să te plângi. Al naibii de plăcut. Știu de beneficiile curative ale deplângerii proprii vieți. Că e greu. Că șefii nu te înțeleg. Munca este obositoare. Tinerețea se duce. Viața se scurge pe lângă tine. Când îți verși nemulțumirea, procesul te eliberează de nasolia care te roade înăuntru. Parcă ai spus tot ce aveai pe inimă și e mai ușor. Poate! Dar ce e mult strică. Și nu ar risca un echilibru. Cum am zis, mai ales când pe lângă tine se învârte copilul. De ce? Pentru că atunci când va crește nu-și va asuma greșelile. Le va pune în cârca altora. El? Nu, el nu va fi de vină. Alții sunt de vină pentru viața sa dificilă. O să vi se pară ciudat, dar și asumarea greșelilor are efect liniștitor. Răsufli o dată, de două ori și… mergi mai departe. În plus, ai învățat din greșeli. Vai, ce experiență. Fără preț.  Continue reading…

E mișto, cool, ca lumea, nemaipomenit să fii tată

1464949115872

I-ați văzut pe cei de la Telekom cu reclama asta la televizor… Trecând peste interesul comercial al unei companii, observ că e targetată cum trebuie. Pentru că, da, este mișto să fii tată. O știu pe pielea mea. Am avut și am un tată care m-a inspirat mult. Când eram copil, îl credeam semizeu, nemuritor. Până când mi-am dat seama că firele albe de păr vin la pachet cu durerea de spate, cu ridurile de pe frunte și cu bătrânețea. Acum îl cred doar semizeu. De ce? Pentru că am un tată ca o stâncă, un personaj rupt din filmele de la Hollywood: sare în foc după noi, se bate cu o mie de bandiți, ne apără de orice. Cât am fost mic, nu mi-a luat nimeni mingea de fotbal, niciun zdrahon de băiat. Eram ”al lui Iacob”. Și, credeți-mă, zdrahonii din Republica Moldova nu se tem chiar de oricine. Continue reading…

Vaccinul antiprostie

doctor-house

Cifrele sunt uluitoare. Anul trecut aveam doar 7 copii bolnavi de rujeolă. Anul acesta sunt… 700. De o sută de ori mai multe cazuri. Și cum rujeola nu pricepe statistică, trei bebeluși au… devenit îngerași. Sunt trei tragedii care puteau fi evitate. Din păcate, nu a fost inventat un vaccin împotriva prostiei omenești. Iresponsabilitatea părinților, dublată pe alocuri de stângăciile autorităților, a devenit criminală. Dacă exista un vaccin împotriva prostiei și era administrat la timp unor oameni iresponsabili, astăzi, cei trei bebeluși erau în viață.

Am citit comunicatul ministerului Sănătății. Sincer să vă zic, demult nu am văzut ceva care să descrie o situație mai absurdă. Un comunicat demn de romanele lui Kafka. Iată ce zice:

Cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub varsta de 1 an, adica sub varsta la care se efectueaza vaccinarea impotriva rujeolei (vaccinul ROR). Acesti copii au murit inutil si fara sens. Intr-o comunitate cu acoperire optima a vaccinarii, toti copii sub 1 an sunt protejati de asa numitul efect de protectie de grup.

Continue reading…