O zi fericită din viața mea! Vlog

Ziua asta a fost magnifică. Genul de zi care îți rămâne în memorie pentru toată viața, deși nu a fost legată de un eveniment important. Pur și simplu… am urcat pe munte.

Vreo 2000 de metri altitudine. Zona Transfăgărășan. Vara. Io. Natalia. Maia. Muntele și nenumărate oițe și căprițe de la o stână. Continue reading…

Primul concert la pian al Nataliei(Video)

Între el și Natalia a fost dragoste la prima vedere. El a plăcut-o din prima. Ea l-a îndrăgit de la prima notă. Natalia s-a lipit de pian și s-a îndrăgostit de acest instrument așa cum nu am mai văzut până acum.

Încă nu știe să citească un cuvânt foarte bine, îi este greu să ducă o propoziție până la capăt, dar atunci când se așează în fața unui pian, notele de pe portativ capătă sens. Pentru mine e chineză, pentru ea e ceva melodios și ușor de interpretat. A reușit să învețe să citească note înainte să poată citi cuvinte. Iar aci nu poate fi vorba decât de pasiune. Îi place să cânte la pian! Mult.

Are deja micuțul, foarte micul ei repertoriu. Iar la serbarea de sfârșit de grădi a fost prima dată când a cântat cu public: colegii ei de grădi, care nu au mai auzit-o cântând până acum, dar și bunici/părinți/rude.

Continue reading…

Până la ce vârstă este ok să te ții de mână?

Treceam pe lângă o școală. Mergeam după ei, tată și fiică, și mă amuzam de situație. Fetița, să fi avut peste zece ani, îl ținea de mânuță pe tatăl ei. Nimic neobișnuit până aici. Doar că de după colț a apărut un stol de fetițe. Se vede treabă că se cunoșteau. Ele i-au salutat, iar fetița i-a aruncat cât colo mâna tătâne-su.

Chipurile, vedeți, mă, fetelor, sunt fată mare. Nu am nevoie de mâna lu’ ăsta bătrânu'(ta-su avea cel mult 40 de ani) ca să merg pe stradă. Omul nu a reacționat în niciun fel. Cred că era obișnuit cu treaba asta. Așa că mergea relaxat. Continue reading…

Jocul preferat: ”Ba eu te iubesc mai mult…”

Zilele acestea am stat cu Natali mult, mult, foarte mult. Atât de mult că mi s-a părut că vacanța de Paști a trecut ca o secundă. Sincer, mi-ar fi plăcut să mai stau în liberele astea. Să mai stau cu Natalia. Copiii noștri cresc prea repede. În cazul ei, nu-mi vine să cred cât de repede se lungește, cât de rapid i se ascute mintea și limba. Cu puțin timp în urmă abia gângurea primele cuvinte, iar acum filosofăm despre orice.

Presupun că orice părinte are jocul sau jocurile specifice fiecărei familii. Ce ne jucăm noi? Când io vin acasă obosit, cu privirea rătăcită în căutare disperată de o canapea pe care să mă prăbușesc… Natalia are idei.

Jocul: ”dă-te jos de pe mine”. Tre să stau în patru labe, se urcă pe spatele meu și trebuie să execut mișcări de măgăruș nărăvaș ca s-o dau jos din spate. Râde zgomotos cu râsul ei molipsitor și îmi alungă oboseala. Continue reading…

E mai bine să fii femeie decât bărbat? Categoric! :)

Pfff. M-am lămurit. Bărbăția este fudulie. Cel mai bine, mult mai bine este să fii femeie. Argumentele în acest sens sunt net superioare.

Priviți femeile. Sunt mult mai frumoase decât noi. Păi, la 100 de bărbați de pe stradă, abia de găsești unul care să se apropie de un oarecare standard de frumusețe. Un Ryan Gosling se naște la un milion de bărbați. Ca să revin la femei. Ele sunt toate, absolut toate, extrem de frumoase.

Femeile au tot timpul dreptate. Bă, dar tot timpul. Ați încercat vreodată să aveți o discuție în contradictoriu cu soția, prietena, amanta, iubita, colega de birou, mama, fiica, vecina… Au mereu dreptate. Nu ai cum să câștigi într-o dispută verbală. Și, atunci, vă întreb, cum ar fi să vă simțiți ca un Dumnezeu? Să aveți tot timpul dreptate?

Femeile ne-au născut. Bărbatul a încercat să lupte împotriva biologiei. S-a epilat, s-a dat cu cremă, și-a spălat capul cu șampon de coacăză roșie de pe muntele Athos. Și-a făcut până și manichiura sau pedichiura. În zadar. Nu poate naște. Altfel zis, dacă femeia nu voia, noi nu eram. Continue reading…

Sunt nemuritor datorită ei!

 

Poza asta este ceea ce iubesc eu cel mai mult la noi doi. Că ea mă suportă. Că m-a acceptat așa cum sunt. Că fluturii ăia există în stomacurile noastre. Că, deși nu se vede, micuța noastră Natalia este acolo și se uită la noi.

Dragostea nu este pentru o zi. Nici măcar pentru trei ani. Căci, ce să vezi? Dragostea nu durează trei ani(ce teorie interesantă). Iubirea durează cât lupți pentru ea. Continue reading…

Cum să trăiești până la 90 de ani? Secretul longevității bunelului meu(Vlogul de luni este de vorbă cu bunelul)

Ieri vă spuneam că bunelul meu, Profir, a împlinit 90 de ani. O vârstă uimitoare, rotundă, frumoasă.

Să trăiești 90 de ani, să vezi cu ochii tăi Războiul Mondial, să supraviețuiești regimului comunist sovietic… Mi se pare impresionant. Dar cum să ajungi până la 90 de ani?

Bunelul, cel care a muncit o viață la fermă, a trăit la țară, a avut nenumărate animale, a lucrat pământul(el zice pomânt), poate că deține secretul longevității.

Ieri, după ce l-am felicitat(din păcate, prin apel video), după ce i-am urat încă 90 de ani, l-am întrebat care îi este secretul? Mi-a zis simplu, după câteva secunde de gândire: ”să muncești”. Nu este prima dată când îmi spune asta.  Continue reading…