Textul de mai jos este scris de o mamă. O să se prezinte chiar ea. Eu o să vă spun doar cum a ajuns la mine. Îmi citește blogul și mi-a scris pe Facebook că ar vrea să-i mulțumească unui medic care a ajutat-o, dar nu știe cum s-o facă. Mi-a zis că în România există medici buni, cu suflet mare, care trebuie menționați. Are perfectă dreptate! Medicii răi, corupți trebuie să-și plătească păcatele, dar să nu uităm de cei buni, cei care ne salvează și cărora le rămânem recunoscători pe viață… I-am zis să-și aștearnă povestea pe hârtie, iar eu i-o fac publică. Nu de alta, dar sunt convins: există atâția părinți în România care ar avea nevoie să-i citească povestea, să-i știe experiența și să spere. Să spere că va fi mai bine.
Mă numesc Ina Barbuş, am o fetiță de 13 ani. Pe 29 august 2016 am născut natural în Alba-Iulia al doilea copil. Pe perioada sarcinii am stat în străinătate și am fost monitorizată de medicii din afară. Dar voiam să ne întoarcem în țară, așa că am născut, cum ziceam, în Alba-Iulia. A fost, din păcate, o surpriză dureroasă…
La 15 minute după naștere, soțul meu a fost chemat la ușă să i se spună că ceva este în neregulă cu copilul, deși acesta a plans perfect și primise nota 9. Am auzit tot… Am auzit că bebelușul nostru trebuia sa meargă la Cluj pentru investigații urgente. Credeam că e o prostie, un mic blocaj. Deși eram lăuză, i-am rugat frumos pe medici să îmi aranjeze un loc în ambulanță. Au acceptat, am semnat hârtii și am plecat. Eu, pe scaunul asistentei, ea în picioare. Mi-am văzut copilul într-un incubator. Zâmbea cu ochii mari deschiși. Părea perfect și sănătos. Îmi venea să-l strâng în brațe. Continue reading…
