Cum am igienizat clasa copilului meu? (Povestea unei mame)

poză simbol

Ieri, pe la prânz, primesc un mesaj pe grupul de WhatsApp de la școala băiețelului meu. Ne scria doamna să ne invite spre seară la școală. Mesajul era cam alarmist și suna cam așa: ”cine poate, astăzi, după ore, să vină să igienizăm clasa.”

Cum era de așteptat, au început să curgă mesajele părinților pe grup. Mi-am dat seama că era vorba de alerta de gripă. Oamenii voiau mai multe detalii. Întrebau ce s-a întâmplat, de ce e așa din scurt?

Doamna nu a răspuns câteva minute, timp în care telefonul meu era ca pomul de Crăciun. Mesajele părinților colegilor copilului meu s-au potolit când a început să scrie doamna. Deci, povestea era simplă. O să se anunțe o epidemie de gripă, este aproape inevitabil. A venit nu știu ce indicație de la Inspectorat să igienizăm clasele.

Unele școli începuseră deja de săptămâna trecută treaba, la noi lucrurile au fost lăsate în seama oamenilor de la curățenie, dar ei sunt puțini așa că… Cine poftește, cine dorește, cine are timp… Nu e obligatoriu, dar veniți… Continue reading…

The Best Team Building Games for Teens and Youth(Jocurilor de team building la locul de munca pentru tineri)

Indiferent ca esti la locul de munca sau in alt context, este nevoie de cateva activitati care vor spori eficienta si productivitatea echipei. Toti mai multi in ultima perioada folosesc activitati de team building. Incepand de la lideri de tabara, organizatori si chiar diferite companii. Rezultatul lor este unul de o importanta mare daca se folosesc cele mai potrivite activitati si daca sunt bine organizate. Intotdeauna eficienta lucrului a fost mai mare cind s-a lucrat in echipa si nu personal. Astfel cred ca trebuie acordat un rol mare echipei si imbunatatirea echipei din toate punctele de vedere.

Team-building-ul nu trebuie privit doar ca o simpla distractie si relaxare, ci trebuie organizat ca sa sporeasca relatiile dintre angajati, cunoscuti, colegi sau oricine participa. Continue reading…

Cum l-a ajutat Aricică pe Nouraș să spele luna

De vineri, Aricică și-a făcut valiza. Ieri a vorbit pe WhatsApp cu prietena lui – Veve și s-au bucurat că îi desparte doar o zi de tabără. Azi Aricică s-a trezit cu febră și cu un… alt arici în gât.

Lacrimile i se scurgeau gârlă pe față. Cel mai mult de dezamăgire că s-a încumetat să răcească tocmai acum când trebuie să plece la tabără. Pleoapele i s-au făcut grele, iar tâmplele îi ardeau tot mai tare. A auzit ca prin ceață medicul care i-a spus mamei că totul va fi bine că e doar amigdalită…

Doar, o amigdalită…

– De ce stai supărat, Aricică? Hai urcă!
– Să urc? Ok, dar eu…
– Uite care e treaba. Dăm o fugă până pe cer, că am eu de lucru un pic, iar apoi ne jucăm în voie. Bine?
– Bine.

Aricică a urcat pe spatele nourașului zglobiu. Este prietenul lui, îl urmărește des când apare pe cer. Este cel mai micut din familia norilor, dar cel mai neastâmpărat. Continue reading…

Povestea unei mame

Textul de mai jos este scris de o mamă. O să se prezinte chiar ea. Eu o să vă spun doar cum a ajuns la mine. Îmi citește blogul și mi-a scris pe Facebook că ar vrea să-i mulțumească unui medic care a ajutat-o, dar nu știe cum s-o facă. Mi-a zis că în România există medici buni,  cu suflet mare, care trebuie menționați. Are perfectă dreptate! Medicii răi, corupți trebuie să-și plătească păcatele, dar să nu uităm de cei buni, cei care ne salvează și cărora le rămânem recunoscători pe viață… I-am zis să-și aștearnă povestea pe hârtie, iar eu i-o fac publică. Nu de alta, dar sunt convins: există atâția părinți în România care ar avea nevoie să-i citească povestea, să-i știe experiența și să spere. Să spere că va fi mai bine.

Mă numesc Ina Barbuş, am o fetiță de 13 ani. Pe 29 august 2016 am născut natural în Alba-Iulia al doilea copil. Pe perioada sarcinii am stat în străinătate și am fost monitorizată de medicii din afară. Dar voiam să ne întoarcem în țară, așa că am născut, cum ziceam, în Alba-Iulia. A fost, din păcate, o surpriză dureroasă…

La 15 minute după naștere, soțul meu a fost chemat la ușă să i se spună că ceva este în neregulă cu copilul, deși acesta a plans perfect și primise nota 9. Am auzit tot… Am auzit că bebelușul nostru trebuia sa meargă la Cluj pentru investigații urgente. Credeam că e o prostie, un mic blocaj. Deși eram lăuză, i-am rugat frumos pe medici să îmi aranjeze un loc în ambulanță. Au acceptat, am semnat hârtii și am plecat. Eu, pe scaunul asistentei, ea în picioare. Mi-am văzut copilul într-un incubator. Zâmbea cu ochii mari deschiși. Părea perfect și sănătos. Îmi venea să-l strâng în brațe. Continue reading…

”Am văzut un cuplu de gay cu un copil în parc!”

Cazul acesta mi-a fost povestit de o femeie.

Vitalie, îmi zice, eram cu copilul în parc. La un moment dat de noi s-a apropiat o fetiță de vreo 5-6 ani. Frumușică, bine îmbrăcată. S-au jucat, s-au împrietenit. Se jucau în preajma mea și îi auzeam ce vorbeau.

– Eu sunt cu mami în parc, tu cu cine ești?, întrebă la un moment dat copilul meu.
– Cu părinții, îi spuse fetița.

Nu fusesem inițial atentă la răspuns, dar apoi am văzut o chestie neobișnuită. Fetița i-a zis copilul meu: ”merg la părinții mei” și a plecat. Am urmărit-o cu privirea. S-a dus spre o bancă, într-un colț retras al parcului, iar acolo erau doi bărbați. Acum, Vitalie, să nu mă crezi absurdă, dar aveam impresia că ăia sunt ”părinții”. Adică, nu știu ce să zic, nu sunt homofobă, dar a fost neobișnuit. Erau îmbrăcați bine, păreau fericiți. Chiar aveam impresia că mă uitam la un cuplu. Cred că am văzut un cuplu de gay cu un copil în parc! Continue reading…

”Talpa iadului” pe bicicletă

sursa: pinterest

 

Acest text a fost scris de… să-i zicem, Maria. Maria a fost de curând la sală, la biciclete. Mi-a povestit că a tras de ea ca un cal de curse. Și cum povestea ea așa, frumos, haios, am rugat-o să-mi povestească și în scris, să vă bucur pe voi cu un text mișto despre cum e la sala de forță, la clasa de biciclete. Enjoy!

– Dacă va văd butonând telefonul, vă invit afară. Ne vedem data ”aviatoare”!

Asta se crede tare nostimă, zic eu în gând, dar în realitate îndepărtez telefonul. Ca să fiu sigură că nu trag cu ochiul spre el, îl acoper cu un teanc de prosoape.

– Dacă, nu trageți de voi, vă invit afară. Ne vedem data ”aviatoare”!

Mi s-a părut sau dumneasa repetă aceeași glumă de două ori? Îmi zic eu în gând, iar în realitate îmi potrivesc repejor șaua, reglez ghidonul si dau rezistența la minim. Atâta mi-a trebuit. Cred că m-a zărit.

– N-ați venit aici să vă prezint bicicleta. Trebuie să vă informați unde veniți. Așa că, dacă cineva e prima dată, înțelege că nu poate, îl invit afară și ne vedem data ”aviatoare”! Continue reading…

”Am votat Trump și nu mi-e rușine?” Explicația unei prietene stabilite în SUA

donald_trump_arizona_2016

sursa foto: wikipedia.com

Articolul de mai jos este scris de o bună prietenă de-a mea. Născută în Republica Moldova, locuiește în SUA, în statul Virginia de câțiva ani și… a votat pentru Trump. De ce? O las pe ea să vă spună. Eu am citit cu mult interes explicațiile Victoriei, așa se numește prietena mea de peste ocean. Poate înțelegeți niște lucruri și nu vă isterizați așa de tare pe facebook.

In calitate de proaspeti cetateni am fost pusi in fata deciziei de a alege, pentru prima data, un presedinte al SUA. Judecand dupa glumele batjocoritoare la adresa lui Donald Trump, care circulau online, la inceput eram foarte aproape sa nu-mi mai fac tema pentru acasa si sa votez pentru Hillary Clinton. Eram dispusa sa ii dau votul meu pentru ca e femeie si e bine ca noi, femeile, sa fim solidare. De asemenea, pentru ca e destul de cunoscuta, statea destul de puternic in sondaje si arata bine chiar si la cei peste 60 de ani ai sai. Cine nu s-ar mindri cu o astfel de doamna in functia de sef al statului, mai ales prima femeie presedinte. Cred ca astfel au judecat multi americani si moldoveni(prietena mea este nascuta in Republica Moldova) deopotriva. Mai ales, cand auzi atatea laude la stiri, in favoarea doamnei si in detrimentul unui candidat atat de radical precum Trump. Un domn mai putin carismatic la prima vedere, republican, sever, care promite sa securizeze granitele, sa puna oamenii la munca, scotandu-i din hibernarea de aproape un deceniu in care s-au tot bazat pe ajutoare sociale, medicale si eschivarea de la taxele pe venit. Pentru ca, de unde venit, daca nu vrei sa muncesti. A promis sa monitorizeze mai atent donatiile facute orbeste afara. Ce nebun, asa e? Cat e de radical… Nu are nici o sansa!

Acum nu o sa va zic de ce l-am votat pe Trump ci, mai degraba, de ce nu am vrut sa o votez pe Hillary, care stim cu totii, a fost si secretar de stat, a avut alte functii de decizie in stat si in adoptarea legilor.

Continue reading…