De ce urăsc “rutierele”?

DSC00936

E ceva ce urăsc în Chișinău, ceva de care mi se face greață până la vomă. Iar acel ceva este… rutiera. Pentru cei care nu au fost la Chișinău și nu înțeleg ura mea patologică față de acest cuvânt ciudat aveți răbdare, o să vă explic în câteva cuvinte. În Moldova, microbuzele se mai numesc “rutiere” sau “marșrutci”. Aceste două cuvinte au intrat în limba comună și nu o să iasă prea curând. Marșrutca este un cuvânt rusesc și înseamnă un microbuz care deservește pasagerii pe o anumită rută. “Marșrut” se traduce ca “rută”. Cum moldovenii vorbesc o păsărească de română calchiată din rusă, au creat un cuvânt absolut nou: “rutiera”, ca să aibă un corespondent exact al cuvântului rusesc “marșrutca”. Dar nu de asta urăsc eu rutiera.

Continue reading…

O zi de unul singur cu Natalia. Raportul complet pentru soția mea!

IMG_20140704_100057

Ora 08.15. Nu mai ‘eau să do’m, aud ca prin vis. E Natalia. S-a trezit. S-a pus pe șezut și a declarat sus și tare că somnul ei s-a terminat. Ce era să fac, draga mea? M-am trezit și eu. Mai ales că Natalia a coborât din pat și cu piciorușele goale a început să alerge prin casă. Top-top-top într-o parte, top-top-top în alta. Dar s-a plictisit repede și a venit la mine. Stăteam pe spate, cu ochii în tavan. T’eseste-te!, mi-a spus și m-a tras de picior. Încă mai speram să vii să te ocupi de ea. Încă mai credeam că ești acasă. Mi-am dat în curând seama că am rămas eu și Natalia – singuri, așa că m-am panicat. În momentul doi m-am și trezit. Am început să te caut prin casă. Nicio șansă. Erai plecată. Am căutat-o și pe Natalia prin casă. Unde e? Unde e? Huuuu! Am găsit-o… acoperită de jucării.

Ora 08.30. Draga mea, panica mi-a crescut în intensitate. Era la nivelul 9 din 10. Să-ți spun de ce. După ce s-a jucat cu ursul, cu maimuțica Puka și cu cățelul Pito, Natalia s-a proptit în fața mea, m-a privit cu ochii ei mari, albaștri și mi-a declarat la fel de hotărâtă ca atunci când a refuzat să mai doarmă o clipă în plus: ueau să pap! Acum chiar că m-am pierdut. Ce mănâncă Natalia? Ce să-i fac de mâncare? Eu nu știu să fac decât ochiuri. Cum să mănânce așa ceva? Tata, ueau să pap, tot insista micuța pe lângă mine, nedumerită de faptul că nimeni nu o pune la măsuță ca să-și umple stomăcelul. Draga mea, cerul căzuse peste mine. Dau fuga la bucătărie. Deschid frigiderul. Nu, nu ouă. Privesc în jur neputincios. Ochii îmi cad peste un petec de hârtie. Uraaaaa! Sunt salvat. Am dat peste instrucțiunile lăsate de tine pentru ziua în curs. Pas cu pas mi se explică tot ce trebuie să fac și care este programul Nataliei. Ce mă făceam fără tine, Maia? Îi fac o poză hârtiei cu telefonul. (Poza cu instrucțiunile e la începutul articolului). Natalia îmi tot dă târcoale. Mă privește curioasă și nerăbdătoare. Eu citesc instrucțiunile. Terci, supiță. Gata. Găsesc terciul pe plită. E călduț. Numai bun. Păpăm. Natalia e fericită – își pune gurița la cale. Eu sunt în sânul lui Dumnezeu. Fetița noastră mănâncă bine tot ce-i dau.

Continue reading…

Un basarabean la Paris sau comparația Parisului cu micuțul Paris

Paris3

Paris1

Paris2

Paris4

Parisul m-a întâmpinat cu aeroportul său uriaș. Am fost surprins să văd cât de mare este. Ca să înțelegeți ce înseamnă “mare” vă spun atât: au construit un tren între terminalele sale. Apoi mi-am dat seama cât de mișto este Parisul: am văzut pasageri care dormeau în aeroport pe niște fotolii mari, comode. Iată că s-a gândit cineva și la necesitatea asta absolut firească a unor oameni care se întâmplă să aștepte cu orele un avion. Mi-am dat seama cât de civilizat este Parisul când am văzut cât de liniștiți și relaxați erau cu toții, chiar și turiștii. Treceau în liniște pe lângă cei adormiți și, în ciuda fluxului uriaș, zgomotul era inexistent. Apropo, am numărat 5 claxoane în cele două zile cât am stat la Paris, semn că oamenii sunt extrem de politicoși și nu se agită aiurea. Un simplu exemplu, m-am oprit să consult harta și cred că am stat așa vreo 3 minute. La un moment dat am simțit pe cineva în spatele meu. Am tresărit. Da, chiar era cineva acolo. Eu blocasem o alee, iar omul aștepta să mă dumiresc pe unde să o iau și nu m-a deranjat. Mărturisesc că eu nu aș fi avut atâta răbdare să aștept deși sunt de regulă foarte calm.

Continue reading…

Balurile de absolvire din Moldova – greșit de scumpe!

bal2

bal absolvire
(sursa foto)

Am lipsit de la propiul bal de absolvire. Nu a fost o catastrofă, deși mărturisesc, am umblat o zi, două cam plouat. Spre surpriza mea am trecut ușor peste faptul că nu am fost la bal. Oricum, era o perioadă grea. Nu aveam bani nici să merg până la Orhei cu autocarul, darămite să-mi permit luxul de a plăti pentru petrecerea respectivă. Părinții mi-au spus-o direct, fără ocolișuri: “nu avem bani”. Astăzi nu regret. Banii pe care i-am economisit atunci mi-au fost de mare folos la facultate: mi-am plătit căminul și drumul până la Chișinău.

Continue reading…

Un weekend cu Natalia: cronica unei piese de teatru pentru copii și o călătorie cu trenul

Natalia tren

Într-o lume în care războiul este tot mai aproape de țara ta, de orașul tău, de strada ta, de casa ta, eu găsesc că sunt fericit. Eu sunt fericit în familia mea. Eu sunt fericit cu cele două femei din viața mea. Nu vreau să scriu nimic astăzi despre ororile care se petrec în celălalt capăt al Ucrainei, despre manipularea care ne este turnată pe gât de o parte sau de alta și nici despre gazele care or să le lipsească moldovenilor la iarnă. Articolul de astăzi este… cronica unei piese de teatru și un mini jurnal de călătorie.

Continue reading…

Demisia, domnule Recean! Sau de ce am ajuns să-l regretăm pe Voronin și Papuc?

Poza familie

Încă o poză de colecție pentru poliția moldovenească. Domnii milițieni de la Chișinău o pot pune în dosarul: oameni omorâți, rude distruse de durere, poliție incompetentă. În criminalistică există o regulă simplă: caută criminalul pe urme proaspete. Ce fac polițiștii moldoveni? Chiar, ce fac polițiștii moldoveni? Cum caută criminalii? Se duc la babe să le ghicească în cafea? Nu știu, dar dacă aș fi polițist criminalist din Moldova aș muri de rușine în aceste zile. Iar dacă aș fi ministru, evident, mi-aș da demisia!

Domnule Recean, vedeți în poza de mai sus victima jafului în sicriu? Îl vedeți pe fiul femeii distrus de durere? Vreți să mai vedeți? Dacă nu faceți nimic, sigur veți mai avea ocazia. Terminați cu joaca! Căutați, dom’le, criminalii aceia odată, căci lucrurile pot degenera. Cine știe ce le mai trece prin cap celor care nu sunt obișnuiți cu munca și care realizează cât de incompetentă este poliția moldovenească? Ce naiba faceți? Am înțeles, nu vreți să vă dați demisia, vă place scaunul moale din clădirea aia mare din centrul Chișinăului. Ok. Stați acolo, dar puneți-vă un pic neuronii la treabă. Chiar ați ajuns de râsul lumii? Chiar nu sunteți în stare să găsiți răufăcătorii?

Continue reading…

Cât de deștepți erau proștii care luau BAC-ul pe vremea noastră?

DSC00547

Observ în Republica Moldova o plăcere uriașă în a arăta cu “dejtul” copiii care dau BAC-ul, inclusiv BAC-ul de anul acesta. Că’s proști, că’s niște oameni pierduți pentru societate și altele. Conflictul între generații are același refren: “pe vremea noastră…” Pe vremea noastră se învăța foarte mult. Pe vremea noastră îți era rușine să copiezi. Pe vremea noastră nu ne destrăbălam, ci eram mai mult cu burta pe carte. Și tot așa… Haideți să vă zic de fapt cum era pe vremea noastră, dragi copii care dați BAC-ul în acest an.

Continue reading…

Generația tinerilor moldoveni care beau șampanie din sticlă

sampanie eleve

Pe 30 mai Republica Moldova a sărbătorit “Ultimul Sunet”. Cu această ocazie, pe internet a făcut carieră un filmuleț despre niște eleve din Chișinău care sorbeau cu nesaț dintr-o șampanie. Și nu o făceau aristocratic, bând din pahare de cristal, nu – direct din sticlă… Cum era de așteptat, momentul bahic a trezit subit spiritul civic al moldovenilor mei, care au început să tune și să fulgere la adresa noii generații: că este de fapt o degenerație, că o să ajungă prost de tot. Unii spuneau că nu se mai așteaptă ca aceste fete să le plătească pensia, iar Moldova este terminată cu asemenea copchii și copchile destrăbălate.

Continue reading…