Italiana Nataliei

După ce a învățat rusa de la desene și a luat cu asalt engleza, Natalia începe să parlească una alta în italiană. Mai ales că ultimele 3 veri a tot fost exilată într-o vacanță prelungită în Italia. Vacanță cam de o lună, așa.

Timp în care este nevoită să vorbească și italiana. Desigur, atât cât poate un copil de 4-5-6 ani. Că, să vezi chestie, italienii ăștia nu știu o boabă românește. 🙂 Ce-i drept nici engleza nu are mare trecere pe la ei.

Acum să vă zic o fază amuzantă cu Natalia și italiana ei. Continue reading…

Ne-am trimis copilul într-o tabără de supraviețuire! :)

Natalia a participat la prima tabără din viața sa. Fără telefon, fără tabletă. O tabără de supraviețuire. Iată și dovada, diplomă cu medalie. A meritat-o, frumoasa mea Natali cu ochii verzi.

 

Ce fel de părinți își pot trimite copilul într-o tabără de supraviețuire? Noi, desigur. Mai ales dacă este vorba de SuperTabere. Exagerez când spun că era de supraviețuire. Ce-i drept, au tras cu arcul, dar nu era un arc cu săgeată adevărată, ci cu ventuze. Deci, no worry, Vitalie. E în regulă. 🙂 Continue reading…

Ce-ar fi… dacă m-aș muta la munte? Vlogul de luni

Născut în câmpie, nu am avut, cât am fost copil, posibilitatea de a trăi experiența unei plimbări pe munte. Așa a fost să fie. Parte din cauza sărăciei, parte pentru că m-am născut peste Prut. 🙂 Până pe la 20 de ani nu am știut decât din povești ce-i muntele. Sper să recuperez acu, la maturitate. Iar șansa face ca România să aibă niște munți frumoși de-ți pică maxilarul.

Acum câteva luni am fost la munte cu familia. Nu mă puteam sătura de natură. Io, un om născut la țară, dar care și-a trăit mai mult de jumătate din viață la oraș. E ceva fascinant, iar aici am fost pe aceeași linie de undă cu Natalia. Am făcut și un vlog. Chiar mai multe. Azi public prima parte.

Stop introducerea. Hai să vă povestesc. Așadar, era o dimineață minunată de munte. Aerul rece și tare îți umplea plămânii cu viață. Părea și greu, și ușor să respiri în același timp. Cred că eram pe la cota 1000. Continue reading…

Cât rezistă un copil într-un muzeu de muzică în care nu poate pune mâna pe instrumente? Vlogul de luni de pe COJOCARI.RO

Eram în Italia, în Padova(un oraș din Nordul Italiei) și am văzut muzeul acesta. De fapt, o expoziție. Prezentau niște instrumente, niște chestii despre muzică și evoluția acesteia în timp. Un moment numai bun să testăm toleranța Nataliei la… plictiseală.

Să nu mă credeți un tată denaturat și care nu vrea să-și educe copilul. Am încercat, vă jur cu mânuța pe inimă. Dar cât rezistă un copil într-un muzeu de muzică în care nu poate pune mâna pe instrumente? Am făcut acest experiment. Așadar, recordul personal al Nataliei este… Continue reading…

Și m-am suit pe-o trotinetă și v-am spus postarea tătă. Vlogul de luni: cu trotineta prin Italia!

Eu, Natalia și o trotinetă. Noi doi, călătorind prin Italia. Ce-i drept, nu suntem doar noi doi, mai e și mami(și alții). Și nici măcar nu am călătorit prin toată Italia. Am fost colea, printr-un orășel de vreo 400 de mii de locuitori(chiar mai puțin) din Nordul Italiei. În Padova.

Vlogul de luni are și o premieră. Natalia vorbește rusește. Nu prea știu de ce a vrut să îi dea cu rusa… De fapt, știu de ce. Eram în Italia, lumea vorbea într-o limbă străină. Și cum singura limbă străină pe care a reușit să o învețe bine până la 5 ani este rusa, a decis să vorbească în rusă. Continue reading…

Vlogul de luni de pe COJOCARI.RO: ”La tati, la muncă”

Astăzi, înțeleg, a început săptămâna altfel în școli. Știți voi, copiii merg prin diferite locuri mai mult sau mai puțin interesante, în fabrici, în uzine(care-o mai fi), la muzee, la întreprinderi, la televiziuni. La locul meu de muncă, acolo unde 8 ore pe zi fac reportajele mele, este un du-te vino amețitor.

Cu această ocazie, am zis să vă arăt în vlogul de luni cum am fost cu Natalia, la un moment dat, la PRO TV. Am intrat mai întâi în redacție la știri, dar aici mai fusese de câteva ori și tot ce a vrut, să stea la calculator ca să se uite la desene. Așa că am decis să o rup din fața calculatorului. Desene are și acasă.

Cu ce poți atrage un copil? Sincer, habar nu am. Așa că i-am amintit de cum a fost ea la televizor în emisiuni în direct și am invitat-o să vadă mai bine cum se pregătește o emisiune.

Continue reading…

Am lăsat-o să intre singură în grădiniță, să se descurce și… am realizat cât de mare e!

Vine ziua aia când realizezi că ai o fetiță atât de mare… Te uiți și nu înțelegi cum reușește să crească sub ochii tăi așa de repede. De parcă s-ar grăbi să se arunce în sus, să se lungească, să sară spre maturitate.

Eu, tatăl Nataliei, sunt uimit. Oare așa se mirau și părinții noștri?

Astăzi a fost ziua în care mi-a cerut, pentru prima dată în viața ei, să nu o însoțesc până în grupă, la grădiniță. Am lăsat-o la vreo 10 metri de poartă și i-am spus că poate merge. În mânuța ei de balerină avea gentuța, iar geaca galbenă de albinuță contrasta cu ziua gri.

Nu i-a venit să creadă. A făcut câțiva pași. S-a uitat apoi spre mine și mi-a zis ca un adult: ”tati, să ai o zi frumoasă!” Continue reading…