Bunelul meu…

Bunicul împlinește 90 de ani pe 4 februarie. Îi urez multă sănătate și mulți ani înainte.

Noi îi spunem bunelul. Bunelul Profir. Are un nume foarte interesant, puțin întâlnit în vremurile noastre.

La aproape 90 de ani, bunelul Profir demonstrează o agerime uluitoare în gândire. Singurele lucruri rigide pe care le are sunt încheieturile și valorile sale. De fapt, valorile bunelului Profir sunt chiar de neclintit.

Acest om m-a marcat din copilărie. Vorba i-a fost mereu molcomă, ușoară, dulce. Folosește des cuvântul ”șanti”. Un cuvânt pe care l-am auzit doar în Nordul Basarabiei și înseamnă ”și apoi”. Vocea sa este unică. Aș recunoaște-o dintr-un miliard. Nu mi-a spus niciodată povești. Mi-a istorisit doar lucruri reale din viața sa.

A făcut ”școala la români”. Așa numește bunelul perioada când Basarabia a fost în componența României. A studiat în școala din sat, 7 clase. I-a plăcut enorm matematica, iar, ca să-l citez, ”4 clase la români băteau 11 clase la ruși”. Chiar și acum, la bătrânețe, ține minte formule matematice învățate ”la români”. M-a uimit când mi-a spus ”cum se socotește aria cercului”. Continue reading…

Copiii și bătrânețea…

Sunt cam pesimist astăzi. Mă întreb unde greșesc părinții care sunt abandonați sau întristați rău de copii la bătrânețe?

Mărturisesc, mă uitam la scandalul din jurul sicriul regelui Mihai și, volens nolens, m-am întrebat: cu ce a greșit? Nu regele Mihai I, ci tatăl celor 5 fete.

Doi părinți frumoși, cu o soartă de roman fluviu, o familie mare, frumoasă, dar care s-a risipit în lume. Continue reading…

Cine este Moș Nicolae, în concepția Nataliei? (Vlog)

Nu e luni. Nu e zi de vlog? Și ce dacă? Ca să o citez pe Natalia… A fost o zi deosebită, a venit Moș Nicolae, iar Natalia m-a rugat să filmez momentul, să facem un Vlog. Că nu vine Moșul în fiecare zi…

Vlogul de la finalul articolului este cel mai scurt de până acum. Este despre cum ne-am pregătit ghetuțele… Despre cum a venit Moșul… Continue reading…

Ajutați-mă să o găsesc pe mama care cerșește cu copilul în brațe în zona Dristor!

Am văzut-o pe stradă, în București, în zona străzii Dristor. Era târziu, aseară(29 noiembrie). Să fi fost ora 18.00. Frigul era pătrunzător, cu puține grade peste zero, așa că nu puteai sta prea mult în aer liber. Eu, bunăoară, am început să tremur până să intru în mașină și eram îmbrăcat mai gros decât ea.

Nu aveai cum să nu o observi. Copilul în marsupiu, ea cu capul gol, făcând slalom printre mașini. Era îmbrăcată bine, curat. Cerșea cu ajutorul… copilului său.

Demult nu am văzut o scenă atât tristă prin București, așa că am făcut poze(gif-uri). Ea m-a văzut că o pozez și s-a ascuns de mine, a trecut rapid pe lângă mașină, nu s-a mai oprit să ceară nimic.

Mi-a părut rău că am speriat-o, că nu am tras pe dreapta să o întreb de ce se expune frigului? Poate că avea nevoie de ajutor… Mă grăbeam tare și am zis că o găsesc la întoarcere. Nu mai era.

Îmi este milă, tare milă de ea, dar și mai tare mă sufocă gândul că își duce copilul la cerșit. Pe frig, printre mașini… Nu vreau să o judec, nu am nicio bază și nu sunt în pielea ei, dar își expune bebelușul unor riscuri mult prea mari, iar asta nu e bine.

Poate că nu este cerșetoare “profesionistă”. Poate că are nevoie de ajutor. Și chiar de ar fi cerșetoare, copilul acela nu merită să își petreacă primii ani din viață atârnând de gâtul mamei, într-o intersecție murdară din București.

Regret că am speriat-o și nu am avut posibilitatea să vorbesc cu ea.

Dacă ați văzut-o, dacă știți mai multe detalii, dați o veste aci. Sunt sigur că aș putea să o ajut. Se apropie Crăciunul, o să avem tot mai mulți cerșetori în intersecții. Dar să văd astfel de situații, să văd bebeluși scoși în frig la cerșit… este peste puterea mea de suportabilitate. Nu pot să nu fac nimic. O să trec prin zonă, poate o văd. Orice pont este de ajutor. Vă mulțumesc!

Le mulțumesc celor care nu au încredere în mine… m-au ajutat!

”N-o să poți”, ”nu e de tine”, ”abandonează, că te chinui aiurea”, ”tu nu ești făcut pentru asta”. Sunt o grămadă de ”binevoitori” care te ajută cu astfel de ”sfaturi”.

Chestia este că binevoitorii nu sunt neapărat rău intenționați. Pur și simplu, ajung să creadă că fiecare aparține locului și situației sale. De parcă societatea ar fi compusă din caste. Dacă vrei să-ți depășești condiția, să te muți în altă ”castă” le distrugi universul.

De regulă, acești oameni au o gândire extrem de limitată și îngrădită de cutia în care și-au băgat capul. Natura lor este de a sta cuminți la locul lor, iar când îi văd pe alții că vor să facă mai multe… li se activează ”bunăvoința”.

Cel mai trist și nasol este când un ”binevoitor” este o rudă, un prieten la care ții și părerea căruia cântărește mult în viziunea ta. Chiar ai putea crede că nu poți, că nu ești în stare, că mai bine nu te faci de râs… Dar acestea sunt excepțiile. De multe ori, ”binevoitorii” sunt niște cunoscuți care nu sunt confortabili că vrei mai mult de la viață. Continue reading…

Bateria Natalia

Am o metodă eficientă de a mă încărca cu energie. Dar pentru asta am nevoie de baterie. 🙂 Una extrem de mică. Mica mea baterie cu ochii verzi.

Ajung seara acasă(știți voi, momentul acela când îți lași haina și realizezi că ziua grea, nașpa, plină de capcane și oameni ticăloși… a trecut, că toate lucrurile nasoale care ți s-au întâmplat și în care ai investit atâția nervi au fost niște amănunte nesemnificative) și totul a rămas după ușă. Ce bine, ce fericire! Cu toate acestea, sunt secătuit. Nu mai am energie pentru nimic altceva.

E momentul în care o văd pe ea învârtindu-se în jurul meu ca un titirez. Continue reading…

Ochi Albaștri

Creața cu Ochii Verzi este topită după ea. Ochii mari și verzi se aprind în scântei multicolore când o vede. Vă jur. Zâmbetul Creței cu Ochii Verzi e mai dulce ca mierea când o îmbrățișează. Aș putea să fiu gelos, dar unde să mai încapă și gelozia când sunt plin de fericire? Mama Creței cu Ochii Verzi are cei mai mari și mai Albaștri Ochi din univers.

 

Ochi Albaștri și Creața cu Ochii Verzi se adoră. Sunt atât de legate, că sunt convins, telepatia există. S-au înțeles una pe alta încă de pe vremea când Creața cu Ochii Verzi gângurea, iar Ochi Albaștri înțelegea perfect ce vrea să-i spună. Continue reading…

Lorelai este frumoasă și talentată!

La hipermarketul în care îmi fac cumpărăturile există un casier, care are mâna dreaptă mai mică și o poartă greu. Cu stânga mânuiește produsele cu o viteză uimitoare. Știți ce am observat? Dacă sunt două case libere, iar românul are de ales, foarte mulți o să meargă la casierul complet sănătos. De ce? Păi, cum credeți, de ce i se refuză dreptul câștigătoarei show-ului ”Românii au Talent” să fie… talentată. Mai exact, de ce i se neagă acest drept câștigat într-o competiție deschisă?

Am citit cu multă supărare și mâhnire sute de comentarii prin care unii ”oameni” refuzau să conștientizeze talentul tinerei Lorelai Moșneguțu. Unii ”oameni” nu au putut vedea mai departe de… mâinile acestei puternice făpturi. Ți se ridică un nod în gât citind atâtea invective și mizerii aruncate înspre cineva care nu se poate apăra.  Continue reading…