Cum sa montezi un panou in Bucuresti? Il pui chiar pe pista pentru biciclisti. Culmea ingineriei. Dorel a vazut pista si i s-a parut misto sa puna exact pe ea panoul. Las’ca incap si biciclistii si trecatorii pe o jumatate de metru.

Cum sa scapi de imaginile urate de pe cutia de tigari? Nu mai fumezi? Nu. Un coleg mi-a aratat o chestie care da peste cap intentiile ministerului sanatatii de a convinge fumatorii ca tutunul dauneaza. Pur si simplu a acoperit cu un petec de hartie imaginea horror de pe cutie. Dupa asta a tras cu nesat din tigara.

A trece vama din Romania in Moldova este floare la ureche. Nu exista un control riguros, o data din zece ti se verifica bagajele si daca pleci la 8 din Bucuresti, deja la 4 dimineata esti in Chisinau. Adica, aproape 500 de kilometri, ii faci in 8 ore.

In schimb cand faci drum intors, de la Chisinau la Bucuresti, sa te tii aventuri. De obicei este circ total cu “contrabandistii” de tigari. Sunt contrabandisti marunti, dar care transporta o cantitate de marime industriala daca pui cap la cap tot ce au ei in genti. Ei bine, de vamesii moldoveni, fac ce fac, dar reusesc sa treaca. Cel putin eu nu am vazut niciodata sa fi fost opriti. Oare de ce? Nu va obositi sa raspundeti, este o intrebare retorica.

Vamesii romani, insa sunt ca o sita. Adica, uneori ii lasa sa treaca, alteori sa te tii de burta de ras. Lucrurile se intampla cam asa… Toti stau intr-un cerc, vamesul verifica bagajele. Intre timp contrabandistii cu gentile lor stau in punctul opus al cercului dupa spatele pasagerilor si se ascund. Pana la urma scapa neverificati.

Ultima data cand am trecut vama se pare ca aveau o cantitate impresionanta de tigari. Erau vreo 7 si fiecare tinea in mana doua genti. Mai mult, au lasat cartuse de tigari peste tot in autobuz (poza), cine stie… poate nu le ia nimeni si le recupereaza dupa ce trec vama. Cand s-a anuntat ca trebuie sa coboram in sala, sa ne verifice bagajele le-a picat fata. Cand au vazut ca trebuie sa treaca prin aparatul cu raze s-au inegrit. Asa ca au ramas ultimii la control si a inceput circul:

“-Treceti domnule, i s-a adresat vamesul unui barbat.

-Pai, de ce imi ziceti mie? Eu ii las pe ei.

-Hai, doamna.

-Ce vreti domnule, eu am timp, astept.

-Domnule ce ai acolo?, intreaba vamesul pe un barbat care isi pusese geanta pe aparat.

-Haine, spuse asta zambind sub musteti.

-Si printre haine?

-Haine.

-Ma crezi prost? Sa vezi cum te alegi cu dosar penal imediat. Imi faci circ acilea?!”

PS: Si uite-asa ajungi la de la Chisinau la Bucuresti la ora 7 dimineata. Dupa 11 ore de mers si de circ.

In primul rand, permiteti-mi sa va spun - contrabanda cu tigari de la vama moldo-romana este de rasul curcilor. Explic mai jos.

La Chisinau, le-am reperat pe contrabandiste. Doua tipe (poza), ambele cu parul rosu, adica vopsit intr-un rosu strident, probabil pentru mascare (sic!). Le-am reperat pentru ca le cunosc foarte bine. De fiecare data cand am mers cu autocarul spre Bucuresti au fost si ele. Obligatoriu cu cateva genti enorme si pungi, pungi, pungi, prin tot autocarul numai pungi de-ale lor. De multe ori nu sunt singure, au insotitori. Mereu altii.

La vama la Sculeni, partea moldoveneasca, nu suntem verificati la bagaje. Femeile rasufla usurate, una din ele dispare in spatele unei usi cu o inscriptie “Nu intrati!”. Aud ca se susoteste cu cineva, dar nu disting niciun cuvintel (din intamplare eram chiar langa usa).

La vama, partea romaneasca, suntem anuntati ca trebuie sa coboram cu bagajele. Uite aici teatru.

Intram intr-o sala si ne aranjam pe langa niste masute aranjate in forma de dreptunghi. Ne punem toti pasagerii, vreo 40 de oameni, gentile pe masute si asteptam. Intra un nene: “Nimeni nu iese pana nu zic eu. Toti sa deschida gentile.”

Omul tine in mana o lanterna si incepe cu mine controlul. In timp ce el facea rondul meselor, doamnele contrabandiste faceau si ele rondul. Un pic aplecate si straduindu-se sa nu fie vazute, se tineau tot timpul la distanta maxima de functionarul de la vama. Cand a intrat omul cu lanterna, stateam intr-un colt al dreptunghiului si ele in coltul opus mie. La finalul perchezitiei s-au tot mutat si au tot fugit de vames pana au ajuns in dreptul, mai exact in spatele meu. Asa si nu au fost verificate.

Omul de la vama a ordonat imbarcarea in autocar. Nu vazu, sau se facu ca nu vede nimic. Aud chicoteli in spatele meu. Da, erau doamnele roscate. Printre oameni, printre genti, s-au strecurat si ele spre autocar.

Acum, cu ce fac contrabanda? Cu tigari desigur. Iar fenomenul este de mare amploare. In fiecare seara ele repeta figura. In Romania dau tigarile la pret dublu si reusesc sa introduca astfel o cantitate enorma de tigari de contrabanda. Sa nu credeti ca sunt niste biete contrabandiste care isi castiga astfel painea. Fac bani buni din asta. Mai mult decat sigur, in aceasta poveste sunt implicati si vamesi si politisti de frontiera. Toti, dar toti mai castiga un banut in plus.