The Best Team Building Games for Teens and Youth(Jocurilor de team building la locul de munca pentru tineri)

Indiferent ca esti la locul de munca sau in alt context, este nevoie de cateva activitati care vor spori eficienta si productivitatea echipei. Toti mai multi in ultima perioada folosesc activitati de team building. Incepand de la lideri de tabara, organizatori si chiar diferite companii. Rezultatul lor este unul de o importanta mare daca se folosesc cele mai potrivite activitati si daca sunt bine organizate. Intotdeauna eficienta lucrului a fost mai mare cind s-a lucrat in echipa si nu personal. Astfel cred ca trebuie acordat un rol mare echipei si imbunatatirea echipei din toate punctele de vedere.

Team-building-ul nu trebuie privit doar ca o simpla distractie si relaxare, ci trebuie organizat ca sa sporeasca relatiile dintre angajati, cunoscuti, colegi sau oricine participa. Continue reading…

Nati a vrut să filmăm ultimul vlog pe 2018

Ieri, după ce am ajuns acasă de la muncă, Nati s-a ținut de mine toată seara.

– Tati, te rog, hai să filmăm un vlog.
– Ce vlog, Natalia?
– Păi, e simplu. Tu filmezi, iar eu vorbesc în locul jucăriilor, mi-a zis ea.
– Cum adică?
– Vlogul ar fi despre jucăriile mele care vin la magazin, iar un Ponny este vânzătoare și vin tot felul de clienți la ea și…

Pfff, așa ceva. Sigur a văzut pe undeva o chestie similară și vrea să facă și ea. Dar cine sunt eu să mă opun? Am învins orice oboseală, dar și toropeala somnului. Apoi ne-a ieșit următorul vlog.

Continue reading…

Moș Crăciun există? Ce contează, atâta timp cât există cadourile! (VLOG)

Anul acesta în familia Cojocari ne-am confruntat cu o mare problemă. Una existențială: există sau nu există Moș Crăciun? 🙂 Când am început să filmăm vlogul acesta, Natalia înclina să creadă că Moșul nu e real. Bănuiala ei era că noi părinții am fi fost cei care îi aduceam cadouri. Oau. Nu știu cine i-a băgat informația asta în cap!

Eu nu am stat să o conving de contrariul. Un adult nu o să poată păcăli niciodată un copil. Copiii sunt oricum mult mai deștepți decât adulții. 🙂 Mai ales în ceea e îl privește pe Moșneagul cu barbă albă aducător de cadouri. Continue reading…

Ne-am jucat pentru prima dată pe PlayStation – PS4(Vlog)

Discutam cu un coleg despre jocuri, despre console, despre copii.

Îi cumpărase băiatului său o consolă PS4. Mi-a zis că a dat vreo mie de lei. Am aflat cu această ocazie că până pe 28 decembrie e nuș’ce promoție – o consola PS4 Slim 500 GB costă aproape 950lei, iar un joc Spider-Man – aproape 140lei.

Dar să revin la discuție:
– Ce bucurie i-am făcut… A pus mâna pe telefon, și-a sunat colegii, i-a invitat la noi.
– Dar ce jocuri i-ai luat?, l-am întrebat eu.
– Păi, este mic, jocuri din astea, care să-l ajute, să-l inspire. De exemplu, Fifa.
– Și cu timpul pentru joc cum faci?
– Simplu, i-am zis că atunci când are teme de făcut, când are chestii importante, se ocupă de ele. Stă la PlayStation când vrea să se relaxeze. În weekenduri, în timpul vacanțelor, dar mai ales acum, de Crăciun, când o să stea acasă.
– Și cu timpul de ieșit afară cum faci?
– Sigur, iese, se joacă. Dar are nevoie și de momente din astea, de joacă în casă. Să-i vină un prieten. Cum făceam și noi, pe vremuri. Cu jocurile alea care se încărcau o sută de ani. Știi? În plus, vreau să mă joc și eu cu el. M-am și jucat zilele trecute Fifa pe flotări. Mă dor mâinile de la câte flotări am făcut. M-a bătut… Continue reading…

Am scris pe zăpada proaspătă din fața blocului ”NATI” :)

Natalia începe să citească. Silabisește, se sforțează să înțeleagă fiece cuvânt. Și e o satisfacție uriașă când realizează că a citit un cuvânt pe care îl știe.

Mai greu cu scrisul! Deocamdată, singurul cuvânt pe care îl scrie fără prea mari probleme: ”Natalia!”

Își pune numele pe toate desenele sale. Cred că îl scrie de la 4 ani. 🙂 Continue reading…

Cronica serbării de Crăciun la clasa pregătitoare

Vin acum de la prima serbare, varianta de școală a Nataliei. Serbarea de Crăciun, evident. Câteva observații la cald, ca să nu le uit. 🙂

Bă, cresc copiii ăștia. Dacă ai clipit o dată, zbang, s-au lungit cu 5 centimetri. Ai mai dat o dată din gene, zdrang, au trecut 2 ani. Pe bune. Trebuie să fie un remediu, ceva, o chestie ca să-i țină mici. Că prea se domnișoresc și încep să înțeleagă și să facă lucrurile ca adulții.

Acum ceva despre serbarea de la școală versus cea de la grădiniță.

Ce să zic? Saltul este uriaș. Se observă o diferență mare. Sărmana educatoare de la grădiniță. În cazul nostru minunata și sufletista doamna Ana. Recita în locul celor mai timizi, cânta pentru jumătate de grupă. Asta în timp ce îi ștergea mucii unuia, îl ținea în brațe pe un altul mai plângăcios. Era omul orchestră. Nu știu cum de le făcea pe toate. Zici că avea 100 de mâini și un miliard de miliarde de celule nervoase. Continue reading…

Povestea Bradului 2018

A fost odată ca niciodată. Că de nu ar fi, nici că aș mai povesti pe blogul meu. A fost familia noastră. Iar familia noastră avea o tradiție cam ciudată în ceea ce privește bradul de Crăciun. Îl împodobea cu o lună înainte de Crăciun și îl ținea până în februarie.

Anul acesta nu avea cum să fie o excepție.

Într-o bună zi, când tati avea o zi de concediu, mami a venit cu un sfat(a se citi ordin). I-a adunat în sufragerie pe ceilalți doi membri ai familiei, pe Vitalie și Natalia, și le-a zis:

”Dragii mamei. Eu mă duc cu treabă prin oraș. Voi vă închideți în casă. Ba nu, înainte de a vă închide, tu, tati, dă o fugă până în boxă, scoate bradul ecologic(a se citi din plastic) și împodobiți-l frumos cu Natalia! Dar aveți grijă, nu faceți un vlog, că o să vadă toată lumea cât de nepricepuți sunteți la împodobit brazi!” Continue reading…

Super-nesimțirea din sistemul sanitar românesc mai puternică decât stafilococul auriu

foto din Spitalul de Urgență: Bagdasar Arseni București

Citeam ieri o știre AP(Associated Press) despre stafilococul auriu de la Maternitatea Giulești. Jurnaliștii străini spuneau că ar fi vorba de o super-bacterie, una greu de ucis.

Și iar a ajuns România în presa internațională. Și din nou cu o chestie ce ține de copii. Greu ne va mai fi să ne spălăm imaginea asta.

Dar imaginea este una cât se poate de reală. De parcă nu ne lovim de ea când ajungem în spital. Mai jos o să povestesc despre infecția pe care Natalia, fetița noastră, a înhățat-o la naștere. Avea câteva zile și a trebuit să fie înțepată și îndopată cu tot felul de medicamente… Continue reading…