România deschide prima autostradă din 2021: 24 km între Alba-Iulia și Aiud. De ce construim atât de greu autostrăzi?

Vă vine să credeți ori ba, dar atât a reușit țara noastră în 2021. Este rezultatul muncii din acest an, dar și rezultatul muncii anilor din urmă, când nu s-a făcut mai nimic ori s-au făcut extrem de puține lucruri pentru a se construi infrastructură rutieră de mare viteză.

Altfel zis: atât s-a putut!

În 2021 s-a putut doar bucățica de 24 de kilometri de pe autostrada Sebeș – Turda.

Tronsonul este între Alba-Iulia și Aiud.

Bucata deschisă astăzi le va permite românilor să ajungă practic doar pe autostradă de la Cluj la Sibiu și invers.

Doar că nici această șosea de viteză nu este terminată. În zona localității Oiejdea dealul a luat-o la vale. În zonă, un sector de 1.5 km este complet blocat pe un sens. Se circula pe celălalt. Viteza a fost restricționată aici la 60 km/h.

Pe tot restul autostrăzii se circulă cu viteză de drum european, 100 km pe oră.

Autostrada Alba-Iulia – Aiud a fost cu cântec.

Contractul pentru șoseaua de 24 km a fost semnat cu asocierea Aktor și Euroconstruct în 2014. Lucrările trebuiau să dureze 2 ani și au costat vreo 120 de milioane de euro, adică în jur de 5 milioane de euro pe kilometru.

Numai că, în deplina tradiție românească de construcție a autostrăzilor, planurile din birouri nu s-au potrivit cu cel de pe șantier.
2 ani s-au transformat în 7.

Până la sfârșitul lui 2021 mai mizăm pe o inaugurare de autostradă. De fapt, un ciot de 5 km și… gata! Cu asta ne putem ”lăuda” în acest an. Cu nici 30 de kilometri noi.

Puteți vedea pe harta Google Maps cât de în urmă este România față de alte țări europene. Cât de puține drumuri de mare viteză avem. Puține, întrerupte și care nu leagă toată țara. De Moldova nu mai spunem nimic. Se află într-o zonă gri-neagră.

Vestea cu adevărat proastă este că anul viitor se anunță o recoltă și mai ”secetoasă” de km de autostradă. Sunt extrem de puține proiecte în desfășurare care să fi ajuns la nivelul de tăiere a ”pamblicii”.

Anul viitor sunt foarte mari șansele să avem 0 kilometri de autostradă deschiși circulației. Un mare și rușinos ZERO. Singurul proiect care ne dă speranțe este de la Craiova la Pitești. Doar că acela este un drum expres, o rudă mai săracă și mai lentă a autostrăzii.

De ce zero? Cum am ajuns aici?

Licitații întârziate, proiecte prost pregătite, contestații peste contestații. Nimic nou.

Într-un interviu am întrebat-o și pe Adina Vălean, comisarul European pentru Infrastructură: de ce? De ce nu avem autostrăzi? De ce le construim atât de încet?
Răspunsul a fost simplu. La Ministerul Transporturilor este un du-te-vino continuu. Miniștrii vin și pleacă, abia învață pe unde intră în birou că sunt revocați. Vine altcineva să învețe drumul spre birou.

Așa este și la CNAIR, Compania pentru Infrastructură Rutieră. Fără strategie, fără un management continuu, fără o memorie instituțională care să aibă continuitate nu vom avea autostrăzi.

Au trecut 32 de ani de la Revoluție, iar România nu a reușit să ajungă încă la borna de 1000 de kilometri de autostrăzi. Suntem la coada Uniunii Europene. Pentru alți 1000 de kilometri ne auzim peste alți 30 de ani.