Ce se întâmplă în Kazahstan? Povestea revoluției care l-a trimis pe Nursultan Nazarbayev(tatăl națiunii) în manualele de istorie
Probabil ați văzut la televizor ori ați citit despre niște răzmerițe violente dintr-o țară care are în nume “stan”. Sunt câteva state în Asia cu această terminație și știu oameni cărora le este greu să le deosebească.
În acest caz este vorba despre Kazahstan!
Ca să vă fie mai ușor, este stan-ul cu cel mai mare teritoriu. Kazah-Stan, adică țara kazahilor, este a noua cea mai întinsă țară din lume. Are 2.7 milioane km pătrați, dar o densitate redusă.
Pentru comparație: Kazahstan are populația României, însă se poate lăuda cu un teritoriu de vreo 13 ori mai mare.
Sper să vă fie de folos explicațiile mele. Voi încerca să le fac mai captivante pentru cei care urăsc să citească texte lungi.
Să începem!
Kazahstan a fost mereu legat ombilical, istoric și economic de Rusia. Atât de legat, că la prăbușirea URSS nu a vrut să iasă din componența Uniunii Sovietice.
Mai întâi și-a declarat un soi de suveranitate în componența URSS. Când Uniunea Sovietică nu a mai existat, și-a declarat în sfârșit independența.
Istoria a reținut: Kazahstan a fost ultima țară care a ieșit din URSS.
Totuși, Rusia a rămas prezentă în Kazahstan.
Rusa este limbă oficială pe lângă limba kazahă.
Rusia își lansează toate misiunile cosmice de pe Baikonur, platformă uriașă de pe teritoriul Kazahstanului.
Rușii reprezintă vreo 20 la sută din populație.
Rusia are interese economice. De pildă, Kazahstan nu are suficiente instalații și fabrici să prelucreze petrolul propriu, așa că îl exportă la vecinii ruși.
Atunci, în 1991 primul președinte al Kazahstanului independent a devenit Nursultan Nazarbayev. Tot el fusese și președintele Kazahstanului Sovietic.
Pe perioada conducerii sale, Kazahstan și-a câștigat renumele de țară coruptă și cu o parte a populației extrem de sărace, dacă este să credem rapoartelor internaționale. Cu toate acestea, Nazarbayev a câștigat la pas toate alegerile prezindențiale. Chiar și cu 97% în 2015.
Apropo de sărăcia kazahilor simpli. Kazahstanul a fost binecuvântat de Alah(ori de Dumnezeu în proporție de vreo 20%) cu multe bogății minerale. Gaz, petrol, uraniu, dar și numeroase elemente cu nume greu de reținut fără de care nu ar exista telefonul sau calculatorul de pe care citiți acest text. Toate se află în subsoluri kazahe și așteaptă investitorii potriviți.
Problema este că bogățiile nu s-au împărțit foarte echitabil celor 19 milioane de kazahi. Unii(mulți) o duc de pe azi pe mâine, alții(puțini) se scaldă în aur. O spune Banca Mondială în rapoartele sale. Alte rapoarte arată că drepturile omului nu sunt respectate în Kazahstan. De pildă, închisorile sunt pline de политзаключенныe(politzaklyuchonye)/deținuți politici.
După aproape 30 de ani, în 2019, Nazarbayev renunță la funcția de președinte. Motivul oficial, vârsta înaintată. Acum are 81 de ani.
”Îi las pe cei tineri să conducă țara”, a declarat națiunii într-un mesaj televizat după modelul Boris Elțin.
Spre deosebire de fostul președinte rus, retragerea sa a fost ”bizară”.
Au fost organizate alegeri anticipate, iar omul numit de Nazarbayev le-a câștigat “modest”. A luat puțin. Puțin peste 70 la sută.
Nazarbayev a fost numit oficial ”tatăl națiunii”. O funcție mai mult onorifică.
A primit și câteva funcții extrem de importante cu ajutorul cărora conducea de fapt țara din culise.
Cea mai importantă: președinte pe viață a Consiliului de Securitate unde se iau deciziile adevărate și importante. Astfel controla Guvernul.
A fost numit în funcția de membru al Curții Constituționale. Deci, controla interpretarea Constituției.
Fiica sa a fost numită președintele unei camere din Parlament. Controla legislativul.
A rămas președintele celui mai important partid, numit Nur Otan. Controla politic tot ce mișca în țară.
A fost numit președintele unui fond care îi poartă numele și care deține proprietăți uriașe prin care controla o mare parte din economie.
Imediat după ”plecare”, în cinstea fostului președinte, capitala țării a fost rebotezată în Nur-Sultan.
Constituția a inclus și o prevedere originală. Nu pot fi aleși în funcții politice importante cetățenii care nu au o experiență de 5 ani într-o funcție de conducere în structurile de stat. Funcții în care nu ajunge oricine, ceea ce a tăiat din aripile unei eventuale opoziții.
După ce și-a betonat retragerea, Nazarbayev și-a văzut liniștit de pensie sperând să controleze tot ce se întâmplă în țară.
Planul de acasă nu s-a potrivit la piață.
Ca urmare a unor proteste, fiica președintelui a fost demisă de succesorul lui Nazarbayev din funcția de președinte al camerei din Parlament.
La sfârșitul anului trecut Nursultan Nazarbayev i-a cedat succesorului său, după lungi insistențe, funcția de președinte al partidului guvernamental Nur Otan.
Abia acum ajungem la evenimentele din aceste zile.
Kazahii s-au răsculat în câteva orașe mari. Presa rusă scrie că scânteia a fost scumpirea GPL-ului. Costa 60 de bani pe litru și s-a făcut 1.2 lei pe litru.
Supărați, oamenii au ieșit pe străzi, au dat foc primăriei din Alma-Ata, au aprins niște mașini, au devastat instituții publice.
De la revendicările economice, protestatarii au trecut și la solicitări politice. Cea mai importantă: să plece Nazarbayev. Dar să plece cu totul, nu doar de fațadă.
Celor revoltați li s-au opus extrem de puține forțe de ordine. Mulți polițiști au trecut chiar de partea nemulțumiților. Câțiva militari, puțini la număr, care au ajuns nu se știe cum în fața furiei populare, au fost răniți sau chiar uciși, spun surse oficiale. Sunt victime și în rândul protestatarilor.
Haosul revoltelor durează de duminică. Internetul a fost oprit. Forțele de ordine au părut lipsite de vlagă și nu au ripostat.
După vreo 4 zile de foc, foc la propriu, Nursultan Nazarbayev a cedat. A renunțat la cea mai importantă redută a puterii sale: funcția de președinte pe viață al Consiliului de Securitate.
Știrea oficială este că a fost demis din funcția pe viață.
La auzul veștii, mulțimea a dărâmat mai multe statui care îl înfățișau pe “tatăl națiunii”.
Cine a ajuns șef peste Consiliul de Securitate din Kazahstan? Același succesor al lui Nursultan Nazarbayev. Adică, președintele Kazahstanului din 2019, Kasîm Tokaev.
Oficial, Kasîm Tokaev are acum toată puterea în Kazahstan. Mai puțin titlul de ”tatăl națiunii”.
Vedem cât de repede va reuși să scoată forțele de ordine pe străzi și să instaureze liniștea, așa cum a promis.
Tokaev a declarat deja la televizor că niște teroriști au luat cu asalt aeroportul din Alma-Ata și alte obiective importante. Teroriștii urmează să fie “vânați” de forțele speciale.
Până să aflăm rezultatele operațiunii naționale anti-tero, să aruncăm o privire spre Moscova, de unde a venit un comentariu sec de tipul: ”urmărim cu îngrijorare ce se întâmplă în Kazahstan.”
Îngrijorarea rușilor le-a fost risipită repede de președintele cu forțe depline.
Kasîm Tokaev a cerut ajutor militar din Rusia. Informația a fost confirmată și de Leonid Kalashnicov, șeful comitetului pentru relații cu fostele state sovietice din Duma Rusiei.
Niște divizii ale Armatei ruse se pregătesc să meargă în Kazahstan ca să restabilească ordinea și să lupte cu teroriștii.
Ps: înainte să pun punct, trebuie să vă zic câteva cuvinte despre omul care s-a instalat la putere în Kazahstan. Este un fost diplomat de profesie. A făcut carieră la ONU unde a deținut și o funcție oficială importantă pentru dezarmare. A făcut studii la Moscova. În 2019, prima sa vizită oficială în funcția de proaspăt președinte al Kazahstanului a fost în Rusia, acolo unde s-a văzut cu Putin.
