Moldovenii își omoară copiii prin indiferență

Taiatul panglicii

  • Un neom de 37 de ani din raionul Hânceşti va face 15 ani de puşcărie după ce a omorât în bătaie un copil de doi ani. Oroarea s-a produs în luna iunie 2014.
  • O nemamă de 34 de ani, beată fiind, și-a omorât fetița de doar șase ani. S-a întâmplat pe 17 septembrie, în satul Tomai, raionul Leova, anul acesta.
  • O fetiță de 5 ani din Leova a fost bătută cu cruzime de așa-numitul său tată pe 25 ianuarie anul trecut. După 5 zile a murit la spital.
  • O fetiță de numai doi ani a fost violată zilele trecute și lăsată să înghețe o noapte întreagă sub un gard în orașul Căușeni. Doar o minune a făcut ca micuța să nu moară!

Pentru dobitocii fără creier, care m-au apostrofat că se întâmplă și prin alte țări omoruri de copii, am făcut lista morbidă de mai sus. M-a durut să o fac, să știți, tâmpiților. Îmi cer scuze că vorbesc așa, dar nu mai pot… Sunt “doar” 4 crime uriașe care s-au produs de curând și care m-au șocat. 3 îngerași, 3 suflețele nu mai sunt printre noi. Una a avut marele noroc să supravieţuiască. Dacă va ajunge înapoi la “părinţi” o să-mi smulg părul din cap de disperare. De fapt, criminalii adevărați suntem noi. Criminală este întreaga societate moldovenească. Moldovenii omoară copiii prin indiferență. Nouă nu ne pasă, noi ne facem că nu ştim că un tată beţiv îşi bate copilul. Noi ne facem că nu vedem că o fetiţă este lăsată de mama ei în grija unei bețive.

Citeşte mai mult »

Moldova de care mi-e scârbă! Cazul îngerașului batjocorit

Comparatie loc de joaca
-
Dezgustul pe care mi-l provoacă societatea moldovenească a ajuns zilele acestea la cote gigantice. Sunt atât de amărât și atât de indignat, încât nu pot să vă redau în cuvinte… Cum poate dormi liniştită o țară întreagă știind atrocitatea care s-a produs în Căușeni, un orășel din sudul Moldovei? Cum îşi pot vedea politicienii de campania de rahat când unii dintre votanţii lor au ajuns nişte animale lipsite de orice umanitate? Vorbesc despre cazul care îţi dă fiori reci: o fetiţă de numai doi ani a fost… Nu pot să scriu asta. Doar gândul că un copil de doi ani a stat o noapte întreagă afară, noaptea, într-o bluziţă mă face să mă cutremur. Restul este mult prea animalic şi, inclusiv pentru că sunt părinte, sunt devastat. Dar de ce zic animalic? Animalele nu-şi fac asta. Îi putem pune pe unii moldoveni pe o treaptă inferioară animalelor. Sunt mai răi decât viperele, hienele, crocodilii, scorpionii. Vietăţi pe care le considerăm fără milă au multă compasiune şi multă umanitate, mult mai multă decât noi.

Citeşte mai mult »

O poză cu streaptease “prono” într-un club din Chișinău. Tăt normalino…

10150574_814055488623594_26876471_n
-
Văd că mulți s-au inflamat de pe urma pozei care a ajuns viral pe internet. Nu o mai public în acest articol, o aveți în cel anterior. Vorba cuiva: nu o mai promova și tu, Vitalie. Îmi cer scuze, dar cu ajutorul acestei poze am vrut să demonstrez un lucru: în timp ce unii moldoveni o duc de azi pe mâine, alții își ies din țâțâni de la atâta bine. În rest, faptul că tipul gras s-a dezbrăcat și o pipăie pe fată este – cum să o spun mai moale? – la ordinea zilei în cluburile din Moldova. Din cele relatate de unii cunoscători ai vieţii de noapte din Chişinău, scena respectivă este… una cuminte. Nimic ieşit din comun. Normalino.

-

În multe cluburi din Chișinău se vând droguri în cantități industriale. În multe cluburi din Chișinău poftele carnale se rezolvă fără prea multă jenă în toaletă. În cluburile din Chișinău streaptease-ul “prono” este un fapt comun. Sunt, deci, surprins să văd câtă lume este pur și simplu șocată de poză. Voi chiar nu știați aceste lucruri?

Citeşte mai mult »

Moldova celor fără grija zilei de mâine

Dezmat club
-
bmw
-
Mertan
-
Pozele de mai sus arată că în Moldova există și oameni fără griji. Oameni care își permit să-și facă de cap într-un club, chiar dacă modul în care se distrează ne oripilează. Oameni care își cumpără mașini ultra-scumpe. Oameni care își permit să locuiască în orașele frumoase din Europa și… o fac la superlativ. Adică extra, mega, super luxos. Poza cu mașina bătută cu cristale swarowski ne demonstrează cu prisosință că există moldoveni bogați, moldoveni cu averi uriașe, moldoveni care nu se gândesc de unde să ia încă o mie de lei până la salariu să-și cumpere o pereche de pantofi? Nu de alta dar cei din picioare s-au ros de tot…

Citeşte mai mult »

Năzbâtie cu miros urât. Povestea fesului

DSC00637
-
 

Când afli de șotiile celor trei frați Tâmplaru te tăvălești pe jos ținându-te de burtă. Sunt campioni mondiali la năzbâtii. Cel mic, Ghiță al lui Alioșa Tâmplaru, este capul relelor. Mintea sa – care refuză să tocească formule la matematică – merge brici când trebuie să pună la cale ghidușii trăsnite. Ultima ispravă a făcut înconjurul satului și l-ar fi costat pe micul Ghiță o bătaie bună din partea lui Valoghea, zis și Valoghea cu Chelea. Noroc că lumea îl știe aprig la mânie pe Alioșa Tâmplaru. Nimeni nu se atinge de prâslea, chiar dacă Alioșa Tâmplaru este plecat de două luni la Moscova. Hai să nu vă țin prea mult în așteptare şi să vă povestesc năzbâtia.

-

Era o frumoasă zi de sâmbătă. Tot satul Lunca se pregătea de concert. Sâmbătă, la ora 18.00, în club urma să cânte Zinaida Julea. Tanti Valea i-a anunțat pe “flăcăii ei” că le dă voie să meargă, dar cu o condiție – să nu mai facă năzbâtii. “Dap’cum, mamă, dap’cuuuum”, i-au zis într-un glas băieții și… au uitat promisiunea dată în secunda doi. La ora 17.00 au zbughit-o din ogradă. “Să fiți cum…”, atât a mai reușit să le strige maică-sa din urmă.

Citeşte mai mult »

Dă-le, Doamne, moldovenilor mai puţină încredere în BOM(Biserica Ortodoxă din Moldova)!

61572895
-

Încrederea în Biserică:

moldoveni – 80%

cetățeni africani din 19 state africane – 76%

români – 66%

ruși – 66%

baltici – 62%

americani – 45%

englezi – 50%

francezi – 48%

cetățeni europeni – 44%

-

După ce am văzut imaginile absolut fabuloase din vila episcopului Markel am avut o curiozitate. Oare câtă încredere au moldovenii mei în Biserică în comparație cu alți cetățeni din lumea asta mare? Iată rezultatele sondajelor făcute în SUA, România, Rusia, UE, Africa. Tabelul de mai sus este pur și simplu șocant. La fel de șocant ca și vila episcopului Markel. Cred că moldovenii mei sunt printre cei mai docili, cei mai încrezători în Biserică de pe glob.

-

Potrivit studiilor sociologice, moldovenii au o încredere oarbă în Biserică. Ah da, şi africanii. Aproape 80 la sută dintre moldoveni, dar și cetățeni din 19 state africane spun că au încredere în Biserică. Românii, rușii, cei cu care ne comparăm mereu și ne tot înfrățim, sunt ceva mai rezervați. În schimb, popoarele cu adevărat civilizate, americanii, europenii din vest se limitează la o încredere de circa 50 la sută. Adică, în jur de 50 la sută din populația țărilor respective are oarecare încredere/încredere mare în Biserică sau organizații religioase.

Citeşte mai mult »

Acşentul

DSC00913
-
Acum 5 ani, într-un autocar, în drumul meu spre Chișinău am fost martorul involuntar al unei discuții dintre doi “pațani” din Moldova. Erau chiar în fața mea și își împărtășeau părerile despre România, despre români. Le zic “pațani” pentru că erau îmbrăcați “po pațanschi” și vorba le era “pațanscaia”. Îmi cer scuze de la cei care nu înțeleg slangul, pațan înseamnă băiat, din rusă, dar se traduce mai exact – băiat de băiat. Iar derivatele de tipul “po pațanschi”, “pațanscaia” s-ar traduce șmecherește, de șmecher. În fine. Din sutele de detalii extrem de amuzante mi-a rămas în memorie unul singur. Evident, și acesta teribil de amuzant. Un “pațan” își exprima opinia despre felul de a vorbi al băieților din România. Romișii (românii), își începe explicația pațanul, vorghesc ca gomișii (homosexualii). Când îi vezi cum se strâmbă și se fărâmă, ca pișeana (biscuitele) în lapte… Da vorghești, uăi, normal, nu te strâmba!

Citeşte mai mult »

Cum am murit un pic, cum am îmbătrânit un pic

IMG_20140913_141640
-
Astăzi am murit un pic. Un pic din mine a îmbătrânit. Cealaltă parte este tristă, tristă, tristă. Una dintre femeile vieții mele a făcut un pas uriaș pentru un om atât de mic și de frumos. De câteva săptămâni o pregăteam psihologic pentru asta. Îi explicam ce se va întâmpla, cum o să procedăm, cum trebuie să reacționeze… Pe mine însă cine să mă pregătească pentru acest moment? În fine. Este vorba de momentul zero al rupturii. Natalia, ondulata, frumoasa, blonda mea cu ochi albaștri-verzi a pășit în lumea marea a străinilor. Este vorba de creșă. Astăzi a fost prima zi de creșă.

Citeşte mai mult »

Doamna ministru Babuc și moldo-coreenii

-

Dacă avem drumuri bune să știți că asta se datorează Partidului Democrat, dacă avem o viteză mare la internet și puteți comunica cu rudele dumneavoastră din afară asta se datorează Partidului Democrat. Monica Babuc, ministrul Culturii.

-

Și eu care credeam că Uniunea Sovietică a murit. Dar nu, ea încă trăiește prin doamna Babuc. Văzând filmulețul de mai sus am avut impresia pentru moment că Moldova ar fi Coreea de Nord, iar moldovenii, pardon, moldo-coreenii trebuie să se închine Partidului, fie el și democrat. De ce? Reascultați declarația doamnei ministru Babuc Monica care(ups, o cacofonie – o meritați, doamna ministru) își spune în voce tare gândurile comuniste. Avem drumuri bune datorită partidului. Avem internet rapid datorită partidului. Uraaaa, trăiască partidul, trăiască tovarășul Lenin, îîîî, pardon, Lupu. Babuc și Lupu ne-au adus calupu. Cum adică, ce calup? Calupul de săpun – că șampon nu avem – să ne spălăm creierii. Of, of, of! Atâtea DATORITĂ partidului şi, foarte ciudat, niciun DIN CAUZA partidului.

Citeşte mai mult »

Şutingul lui gheaghea Petrică – o luptă din mini-războiul moldovenilor cu Moldova

Suting
-
O chestie ca asta încă nu am mai văzut. Mi se pare ireal. Să pui mâna pe pușca de vânătoare și să începi să tragi în polițiști ca să-i ții la distanță de proprietatea ta… Scena pare ruptă dintr-un film western. Dar nu. S-a întâmplat în realitate. A avut loc chiar în Chișinău. Știți ce m-a șocat mult? Reacția bărbatului de 64 de ani care dădea aproape relaxat detalii jurnaliștilor despre mini-războiul său cu Republica Moldova. Omul vorbea despre “drepturile” sale. Dreptul de a-și apăra proprietatea, dreptul de a riposta cu foc de armă la focurile trase de polițiști, dreptul de a fi egal cu polițistul – eu am tras doar câteva focuri, pe când ăilalți au împușcat de mai multe ori, mergeți de vedeți urmele de gloanțe. Aceasta nu mai pare a fi nebunie, e deja mentalitate… Mentalitate de moldovean. Cu adevărat Moldova este o țară a “ninunilor”!

Citeşte mai mult »

Toamna moldovenească în care taţii pleacă de acasă

DSC00091
-
Toamna este trist în Moldova. Tare trist. Mai ales la sate. Satele Moldovei ruginesc în acest anotimp, iar ploile desfundă drumurile. Noroiul este blestemul satelor moldoveneşti. Satul L. nu este o excepţie. Copacii plini de frunze galbene şi roşii încep să chelească, drumurile desfundate îi obligă pe oameni să poarte celebrii “caloşi”. Totul este murdar, gri, searbăd. A dispărut verdele verii. Norii nu mai lasă soarele să usuce glodul.

-

Toamna se citeşte şi în privirea lui Ghiţă. Este cel mai mic din cei trei fraţi ai familiei Tâmplaru, dar şi cel mai vioi. Cum se spune pe la moldoveni, o zgâtie de copchil. Astăzi, însă, până şi el este trist. A venit mai târziu de la şcoală şi a văzut-o pe maică-sa cu ochii roşii. Ştia ca este de la plâns. Tocmai ce scotea din cuptor costiţe de porc, rumăioare, aromate. Gura lui Ghiţă s-a umplut de salivă. S-a lipit de maică-sa. Era cel mai mic, era prâslea, ştia că primeşte tot ce e mai bun dacă se linguşeşte. Nu a trebuit să se pisicească prea mult. Tanti Valea i-a dat, l-a mângâiat şi l-a trimis să se joace. Fraţii săi se zbenguiau deja “dincolo”. Aşa se numea camera din Casa Mare, un loc în care, de regulă, fraţii nu aveau voie să intre.  Astăzi nimeni nu-i urmărea ce fac şi puteau explora în voie locurile interzise până acum. Astăzi nimeni nu le cerea să-şi facă lecţiile. Astăzi nimeni nu le spunea să stea liniştiţi.

Citeşte mai mult »

(Ne)politețea moldovenilor

DSC00920
-

- Bună ziua, vreau să aflu la ce oră ajungeți în Filaret?

- La ora la care trebuie…

- Da, și care este ora, nu vă supărați?

- La 8, la 8 seara ajungem.

- Puteți opri la Obor?

- V-ați obișnuit cu toții să opresc unde vreți. Nu.

- Dar…

- Tuuuc, tuuuc…(omul de la celălalt capăt a închis, fără bună ziua, fără nimic)

În cheia asta au loc multe din discuțiile pe care le port cu șoferii moldoveni de pe ruta Chișinău – București. Din fericire există și excepții, iar asta mă bucură.
Citeşte mai mult »